BNR se pregătește să taie dobânda cheie, visează analiștii

Ieftinirea creditului este o himeră, deocamdată, pentru că, rareori, Banca Națională a României (BNR) a procedat la o reducere a dobânzii de referință, în perioada vacanței de vară, când economia încetinește, iar băncile comerciale reduc motoarele, pentru că, cine a avut de luat credite, le-a luat deja, fără să mai aștepte să vadă ce decide BNR.

Totuși, multele măsuri populiste, din ultima vreme, ar putea să aducă surprize. Cum guvernatorul Mugur Isărescu ,,ascultă cuminte” de comenzile politice, s-ar putea să îndemne Consiliul, să facă pe placul guvernanților.

Vineri, este ședința lunară a Consiliului de Administrație al BNR, în care, cea mai importantă decizie este reducerea dobânzii cheie.

Analiștii anticipează, prea euforici, o scădere a dobânzii, după 18 luni de stagnarea la nivelul de 7 la sută.

Nu timpul este variabila, pentru o decizie în direcția reducerii dobânzii, ci condițiile economice, care nu sunt tocmai prielnice.

Chiar dacă rata inflației a scăzut, fiind în luna mai de 5,1 la sută, pericolul se menține, de ieșire de sub control, iar o ieftinire a creditului este prematură.

Rata inflației a scăzut mai mult decât se așteptau analiștii, dar, cu toate acestea argumente sunt, atât pentru tăierea dobânzii cheie, cât și pentru menținerea acesteia la nivelul actual, de 7 la sută.

Dobânda de politică monetară este principalul instrument utilizat de băncile centrale pentru domolirea inflației.

Acesta se propagă prin intermediul sistemului bancar în întreaga economie.

Când o bancă centrală crește dobânda cheie, băncile comerciale majorează dobânzile la credite și la depozite. Asta face ca firmele să obțină mai greu bani de la bănci pentru a se dezvolta sau a-și finanța activitățile și, prin urmare, nu vor mai angaja personal suplimentar și nu vor mai majora salariile sau chiar le vor scădea.

Prin urmare, oamenii vor consuma mai puțin, ceea ce ar trebui să ducă la reducerea inflației. Iar, pe măsură ce inflația scade spre țintă (2,5 la sută ±1p.p., în cazul BNR), banca centrală reduce dobânda de politică monetară pentru a nu sufoca economia.

În practică, lucrurile nu sunt atât de simple și pot să apară fenomene care să întârzie scăderea inflației.

De exemplu, companiile pot fi obligate să majoreze salariile pentru a nu pierde angajații buni, ceea ce poate duce la creșterea consumului și la majorarea prețurilor în continuare.

Prin urmare, banca centrală trebuie să se uite la mai mulți indicatori înainte de a decide când și în ce pași crește sau scade dobânda de politică monetară. Inflația este principalul indicator la care se uită banca centrală atunci când, așa cum e cazul României acum, vrea să scadă dobânda.

În practică, lucrurile nu sunt atât de simple și pot să apară fenomene care să întârzie scăderea inflației. De exemplu, companiile pot fi obligate să majoreze salariile pentru a nu pierde angajații buni, ceea ce poate duce la creșterea consumului și la majorarea prețurilor în continuare. Prin urmare, banca centrală trebuie să se uite la mai mulți indicatori înainte de a decide când și în ce pași crește sau scade dobânda de politică monetară. Inflația este principalul indicator la care se uită banca centrală atunci când, așa cum e cazul României acum, vrea să scadă dobânda, arată analizele din piață.

Inflația a coborât mai repede decât estimările BNR, care dau pentru finalul anului o inflație de 4,7 la sută. În condițiile în care rata inflației este acum cu aproape două puncte procentuale peste dobânda cheie, asta ar permite o ușoară relaxare a politicilor monetare de către Banca Națională.

Însă, datele Institutului Național de Statistică arată că deși prețurile alimentelor au urcat în ultimul an cu doar 1,24 la sută, sunt în continuare creșteri mari ale prețurilor mărfurilor nealimentare (6,38 la sută) și mai ales ale tarifelor la servicii (9,29 la sută).

De asemenea, Consiliul de Administrație al BNR trebuie să țină cont de majorarea accizelor care a avut loc la 1 iulie, dar și de viitoarele creșteri de pensii și salarii din sistemul bugetar, care cu siguranță vor avea impact asupra inflației.

Un argument pentru BNR ar fi că și Banca Centrală Europeană a scăzut dobânda luna trecută, cu 0,25 puncte procentuale, până la 3,75 la sută, aceasta după ce inflația din zona euro a coborât la 2,5 la sută, în iunie. Însă, președinta BCE, Christine Lagarde a avertizat, clar, că nu mai trebuie așteptată o nouă reducere a dobânzii de politică monetară, prea curând.

Așa că, domnii analiști și bancherii trebuie să mai facă antecameră, pe holurile BNR, până când vor vedea o nouă reducere a dobânzii cheie.