BNS, analiză a sectorului bugetar. România a atins un maxim istoric de angajați

În octombrie 2024, sectorul bugetar din România a înregistrat un nou maxim al numărului de angajați, atingând 1.300.297 persoane. Acesta reprezintă cel mai mare număr din ultimii 15 ani, fiind aproape de vârful istoric de 1.398.222 de angajați înregistrat în 2008. Această creștere, de aproximativ 2,5% față de august 2024, când erau 1.268.211 posturi ocupate, indică o tendință de expansiune a aparatului bugetar.

Număr surprinzător de angajați în România

Această expansiune a sectorului bugetar vine într-un context economic în care cheltuielile salariale au continuat să crească. Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, factura salarială a sectorului bugetar pentru luna octombrie 2024 a ajuns la 14,23 miliarde lei (aproximativ 2,84 miliarde euro), ceea ce înseamnă un cost mediu brut de 10.947 lei pe angajat (aproape 2.190 euro).

Cheltuielile salariale reprezintă 22,9% din cheltuielile curente ale bugetului general consolidat, fiind pe locul al doilea după cheltuielile cu pensiile și asistența socială. Această pondere mare sugerează că sectorul public este o componentă esențială a cheltuielilor guvernamentale.

12:34, 16.01.2025 • SOCIAL

Tichete de masă 2025. Ce se întâmplă cu valoarea lor și ce reguli se impun

13:41, 05.01.2025 • SOCIAL

Recuperarea zilelor de concediu nefolosite din 2024: ce trebuie să știe angajații

Creșterea numărului de angajați bugetari este o tendință notabilă în contextul politic și economic actual, fiind strâns legată de o serie de măsuri administrative și de reforma sectorului public. În ciuda dorinței de a reduce cheltuielile guvernamentale în următorii ani, previziunile bugetare pentru perioada 2024-2031 indică o continuare a expansiunii, ceea ce ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea acestui trend pe termen lung.

Din punct de vedere al structurii, Ministerul Finanțelor a identificat principalele 12 instituții publice care au fiecare mai mult de 10.000 de angajați. Printre acestea se numără domenii cheie precum educația, administrația publică, sănătatea, justiția și ordinea publică.

Aceste sectoare sunt deosebit de importante în contextul reformelor necesare în cadrul guvernamental, având în vedere importanța lor în asigurarea serviciilor esențiale pentru cetățeni.

Vezi Galeria foto 2 Imagini

„Privind graficul centralizat în prezentul studiu, ne putem face o idee despre prioritățile cheltuielilor de personal din fonduri publice, însă, subliniem, în niciun caz o concluzie. Privind resursele umane alocate către domenii fundamentale, observăm (nesurprinzător) că educația necesită cea mai multă resursă umană plătită din fonduri publice dar și că autoritățile executive locale se plasează înaintea domeniului sănătății (surprinzător, având în vedere și distorsiunile semnalate de studiul Băncii Mondiale în legătură cu salarizarea administrației publice).

Am subliniat că este doar o idee, întrucât o concluzie nu poate fi formulată decât după:

i) Analizarea și a fondurilor alocate pe diversele sectoare fundamentale, deci o analiză cantitativă;

ii) Analizarea calității serviciilor publice, pe fiecare sector în parte, deci o analiză calitativă. Fără aceste elemente, care exced obiectivelor prezentei cercetări, nu poate fi formulată o concluzie finală în privința structurii alocării, decât că, în calitate de resursă umană, autoritățile executive locale ,,mănâncă’’ tot mai mult din personalul plătit din fonduri publice.

O analiză calitativă sectorială este o direcție viitoare de cercetare (care poate include pe fiecare domeniu în parte indicatori cantitativi și calitativi), dar în prezentul studiu, ne vom rezuma la a formula un set de indicatori de evaluare pentru întreaga calitate a sectorului public din România, așa cum ne arată datele istorice și metodologia propusă de noi”, se arată în raportul BNS.