Bogățiile rare și neștiute ale României! Stau în pământ și nimeni nu știe cum să le exploateze

După Rusia, România deține cele mai multe elemente din tabelul lui Mendeleev, este o vorbă care circulă în rândul specialiștilor în resurse minerale și în instituțiile care gestionează bogățiile solului. Adevărat sau nu, țara noastră are câteva resurse de materii prime critice care așteaptă să fie exploatate. Cum? Greu de spus.

Valoarea resurselor minerale europene neexploatate aflate la o adâncime de 500 -1000 de metri, este de aproximativ 100 miliarde de euro, conform unor estimări. Ținând cont de repartiția acestor materii prime de natură minerală, atributul de critic cere luarea în considerare a două aspecte:

1. importanța economică a materiei prime pentru creșterea competitivității industriei europene
2. riscul de producție fluctuantă, respectiv de export constant, de un răspuns stabil la cererile formulate, ceea ce pentru țările cu un astfel de potențial ar trebui să însemne stabilitate politică și economică, capacitate de reciclare și ofertă de alternative posibile.
   La acestea se poate adăuga riscul de poluare a mediului și capacitatea de reducere a impactului exploatării acestor minerale asupra mediului înconjurător și existența unor garanții că mediul nu va fi afectat.

În aceste condiții, realizarea unei evaluări a bazei naționale de materii prime critice are o importanță cu totul deosebită, întrucât o astfel de evaluare răspunde necesității de a identifica și exploata resurse de materii prime extrem de valoroase și indispensabile economiei U.E. și care altfel, ar trebui procurate din alte surse, se arată în ”Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice, pentru perioada 2023- 2035”, document ce este discutat în ședința de miercuri, 15 februarie, a Cabinetului Ciucă.

Principalii beneficiari ai materiilor prime critice sunt operatorii care activează în domeniul tehnologiilor înalte precum: aerospațial, aeronautică, electronică, echipamente medicale, baterii solare, laptop-uri, al tehnologiei semiconductorilor, precum telefonie mobilă, G.P.S., internet, fibre optice, al automaticii și electronicii, industriei siderurgice și metalurgice, al preparării minereurilor prin tehnologii curate, în industria aliajelor, a materialelor refractare și a polimerilor. Aceștia se află în țările bogate, care fac investiții constante în cercetare și inovare și urmăresc dezvoltarea țărilor lor.

Există o cerere crescândă pentru galiu, niobiu, cobalt, pământuri rare ușoare, indiu, cocs, grafit, cromit, germaniu, elemente platinice, berilliu, fluorină, magnezit, stibiu, antimoniu.

În România, din această listă identificăm, conform Strategiei amintite:

1. din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice cunoscute și posibilități de exploatare: nisipurile cuarțoase și grafitul;
2. din categoria resurselor nemetalifere, economic importante, cu rezerve geologice necunoscute: mineralele de bor, fosforitele;
3. din categoria resurselor metalifere economic foarte importante, cu rezerve geologice necunoscute și cu un potențial moderat: cromul, magneziul, germaniu și telurul;
4. din categoria resurselor metalifere economic importante, cu rezerve geologice neevaluate și cu un potențial moderat: stibiu, antimoniu, wolfram, tungsten și pământuri rare.
   Sunt perspective reduse de descoperire a unor resurse de: cobalt, indium, niobium, gallium, minerale din grupa platinei.

Documentul ”Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice, pentru perioada 2023- 2035” analizează resursele critice și pământurile rare ale României și pentru fiecare enumeră punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și riscurile. La punctele tari se spune mai de fiecare dată despre existența unor rezerve ce pot fi exploatate, însă când e vorba despre exploatarea în sine se punctează faptul că minele au fost închise, nu se știe cât de rentabile vor fi dacă vor fi redeschise, s-au pierdut know-how-ul și tehnologia relevante pentru cercetare și prelucrare. Adică nimeni nu mai știe cum să scoată resursele din pământ. Un caz special îl reprezintă grafitul, pe care o să-l abordăm separat.

Analiză SWOT privind resursele de pământuri rare și alte materii prime critice, precum Li, Be, Bi, Co, Ga, Sb, Ti, W, baritină, bauxită, borați

Puncte tari:

1. există mineralizații de pământuri rare explorate;
2. există statistici istorice care au raportat producții de Bi, Sb, baritină, bauxită;
3. există studii de concentrare a mineralelor grele din acumulări aluvionare, precum Ti, Zr, pământuri rare;
4. unele materii prime critice, precum Bi, Sb, Ga, sunt asociate cu zăcăminte cuprifere sau plumbo-zincifere, putând fi exploatate concomitent cu acestea folosind aceleași metode de concentrare;
5. există exploatări cuprifere la zi ale căror lucrări de deschidere și pregătire se pretează aplicării tehnologiilor moderne de exploatare;
6. există posibilitatea realizării unor concentrări tehnologice de tipul: o uzină de preparare mai multe zăcăminte;
7. posibilitatea extracției de M.P.C. din iazurile de decantare miniere, din haldele de steril și din alte depozite de deșeuri, concomitent cu deschiderea de noi mine,

Puncte slabe:

1. necesitatea construirii de uzine noi pentru extracția materiilor prime critice și a sulfurilor comune pe care le însoțesc;
2. deschiderea sau redeschiderea zăcămintelor și utilarea minelor necesită investiții mari;
3. rentabilitatea exploatării depinde de conținuturile și accesibilitatea minereurilor de elemente principale, precum Cu, Zn, Pb din zăcământ;
4. s-au pierdut know-how-ul și tehnologia relevante pentru cercetare și prelucrare, în învățământul de profil nu există curriculă actualizată în contextul nevoilor actuale de resurse minerale critice;
5. nu există o bază de date actualizată pentru materii prime critice.

Oportunități:

1. studiile de piață arată un potențial de creștere a cererii și a prețurilor materiilor prime critice;
2. consecințe sociale pozitive asupra comunităților la reluarea activității de exploatare; există interes din partea mediului de afaceri pentru stimularea inovării, accelerării aplicării în industrie a noilor tehnologii, de ex robotică și automatizări, manufacturare aditivă;
3. crearea Alianței Europene pentru Materiile Prime, denumită în continuare ERMA;
4. atragerea de fonduri nerambursabile pentru întreg lanțul valoric și circularitatea materiilor prime critice.

Riscuri:

1. presupusa percepție sceptică privind mediul pentru proiectele viitoare;
2. posibilitatea de restricționare a accesului la tehnologii competitive economic și prietenoase cu mediul;
3. competiția internațională în creștere.

Resursele de magneziu

Puncte tari:

1. resursă cantitativ și calitativ apreciabilă, omologată geologic;
2. interes foarte mare la nivel mondial pentru acest tip de resurse prin prisma utilizării magneziului în producerea aliajelor ușoare aplicate într-o gamă largă de produse cu valoare adăugată mare;
3. posibilitatea asigurării necesarului de forță de muncă prin contractarea resurselor umane din zonă.

Puncte slabe:

1. în prezent nu există la nivel național instalații tehnologice pentru extracția și prelucrarea
   minereului;

Oportunități:

1. poate asigura în cazul exploatării dezvoltarea pe orizontală a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare: auto, aerospațială, apărare, mecatronică, metalurgică;
2. lipsa totală a activităților de exploatare și prelucrare a magneziului și dependența totală a U.E. de importuri în prezent, ar asigura României o cotă de piață foarte importantă ulterior începerii exploatării;
3. existența unor exploatări deschise poate permite reducerea aportului investițional
4. posibilitatea dezvoltării proiectelor miniere și metalurgice cu finanțare europeană;
5. existența la nivel mondial a unor tehnologii noi de obținere;
6. calificarea forței de muncă.

Riscuri:

1. comunitățile sunt sceptice cu privire la desfășurarea activităților miniere;
2. dificultăți în dobândirea dreptului de folosință și acces asupra terenurilor aferente activității miniere;
3. posibilitatea de restricționare a accesului la tehnologii competitive economic și prietenoase cu mediul;
4. competiția internațională în creștere.

Resursele de grafit

Puncte tari:

1. în Europa există zăcăminte de grafit exploatate într-un grup restrâns de țări ca Ucraina, Rusia, Cehia, Norvegia și Turcia, dar nesemnificative sub aspect cantitativ și calitativ;
2. grafitul se comercializează într-o gamă foarte variată: pudră, granular, amorf, fulgi, profile diverse, grafen;
3. grafitul din România prezintă un grad ridicat de cunoaștere a rezervelor;
4. în contextul dezvoltării tehnologiilor pe bază de grafit, prelucrarea până la produs finit poate fi profitabilă, generatoare de locuri de muncă și va conduce la dezvoltarea durabilă a comunităților locale;
5. grafitul reprezintă un mineral strategic, tot mai căutat pe piața mondială.

Puncte slabe: este necesar transferul de tehnologie de prelucrare până la obținerea produselor cu valoare adăugată mare, de exemplu de tip grafen.

Oportunități:

1. dezvoltarea industriei constructoare de mașini electrice, mare consumatoare a acestui mineral;
2. extinderea domeniilor de utilizare și în afara sectoarelor tradiționale, cu precădere în domeniul înaltelor tehnologii și în sfera militară;
3. posibilități crescute de accesare a fondurilor europene pentru activități de extracție și prelucrare;
4. oferta tot mai variată de tehnologii avansate și eficiente de exploatare și preparare;
   
5. implicarea activă și eficientă a autorităților naționale în dezvoltarea activităților de extracție dar și de valorificare a unor resurse strategice cum sunt cele de grafit.

Riscuri:

1. probleme conjucturale legate de lipsa strategiilor naționale în legătură cu materiile prime critice, implicit cu grafitul;
2. cel mai mare producător și furnizor mondial este China care, în contextul dat poate stabili prețurile pe piața mondială.

Grafitul, un caz special

Grafitul este o resursă de care România poate beneficia enorm în contextul exploziei industriei mașinilor electrice. Noi avem rezerve în zona Baia de Fier, dar de ani buni minele de acolo stau închise. Simțind că ar fi o bună oportunitate de a face bani, oficialii din Ministerul Economiei au început să regândească o strategie de reluare a mineritului la Baia de Fier. Deocamdată există doar intenție și ceva mișcări în zona legislativă.

Recent, un proiect de Hotărâre de Guvern ce prevede eliminarea din lista minelor și cariererelor ce se închid a perimetrelor miniere cu rezervă omologată pentru grafit la Cătălinu și Ungurelașu, Baia de Fier, județul Gorj.  Aceste perimetre au fost aprobate la închidere definitivă și monitorizare a factorilor de mediu postînchidere prin Hotărârile de Guvern nr. 1008 din 2 august 2006 pentru perimetrul Cătălinu, respectiv 644 din 20 iunie 2007 pentru perimetrul Ungurelașu.

La nivelul Comisiei Europene a fost revizuită politica industrială, identificându-se 137 de materii prime critice de care UE este dependentă ținând cont de obiectivele de mobilitate și decarbonizare. România deține o parte din aceste resurse care au fost exploatate în anii anteriori și care, din rațiuni economice, au fost aprobate la închidere și ecologizare. Grafitul face parte din aceasta categorie. Eliminarea poziției 51 din Anexa 1 Lista minelor și carierelor care se închid în etapa a IX-a, respectiv eliminarea poziției 48 din Anexa 1 Lista minelor și carierelor care se închid în etapa a IX-a, coroborat cu modificarea normelor de aplicare a Legii Minelor 85/2003 cu modificările și completările ulterioare, va crea posibilitatea redeschiderii acestor perimetre miniere și valorificarea superioară până la produs finit a acestui mineral, se arată în nota de fundamentare a proiectului amintit.

Grafitul poate deveni un mineral strategic pentru statul român, datorită asocierii acestui mineral cu înalta tehnologie (materie primă pentru grafen folosit în noua industrie energetică, industria aerospațială, circuite integrate, panouri solare, unități de stocare și eliberare ultrarapidă a energiei etc.). Redeschiderea perimetrelor miniere va contribui la dezvoltarea regională atât prin crearea de locuri de muncă directe și în activitățile conexe, cât și prin dezvoltarea pe verticală a altor activități care au ca obiect prelucrarea și respectiv utilizarea produselor rezultate în urma valorificării superioare a grafitului.

Salrom, compania de stat care deține licența de exploatare, tocmai a încheiat licitația internațională pentru studiul de fezabilitate pentru exploatarea grafitului din regiune, iar câștigătorul este consultantul german Roland Berger, o firmă specializată în domeniu.

În ultimii ani, grafitul a căpătat o importanță uriașă la nivelul întregii planete pentru că este tot mai utilizat în construcția bateriilor, a aparatelor electrice sau a aliajelor superioare. În contextul anunțării Alianței Europene pentru metale și materii prime rare, s-au repornit discuțiile la nivel european despre importanța industriei bazate pe metale și materii rare, considerate a fi critice pentru economia viitorului. Astfel, România ar putea profita de foamea mondială pentru grafit, material inclus lista celor 20 de materii critice, și să redeschidă mina de la Baia de Fier.

Acumularea de grafit din nordul județului Gorj a început să fie exploatat încă din 1939 și s-a făcut diferențiat prin două perimetre: mina Cătălinu, respectiv cariera Ungurelașu. Sistarea activității de exploatare la mina Cătălinu, în 1994, s-a făcut în contextul scăderii accentuate a rentabilității economice datorate condițiilor grele de zăcământ. Din 1994, obținerea grafitului s-a realizat doar prin exploatarea la suprafață în cariera Ungurelașu. Din princina pierderilor economice înregistrate și a condițiilor tot mai restrictive a obligațiilor de mediu, activitatea de la cariera Ungurelașu a fost închisă definitiv în baza HG 644/2007. Modificarea conjuncturii economice de extracție a grafitului și apariția unor noi direcții de valorificare superioară a acestuia, a făcut ca Societatea Națională a Sării, deținută de Ministerul Economiei, să solicite prelungirea licenței de exploatare, care a și fost obținută, pentru o perioadă de cinci ani. Unul dintre documentele necesare prelungiriia unei licențe este studiul de fezabilitate, înscris care se depune la ANRM. Acum se așteaptă modificarea legii minelor în sensul permiterii redeschiderii minelor care au fost definitiv închise.

Din grafit se poate obține grafen, cel mai rezistent material cunoscut. Acesta are o rezistență de până la 200 de ori mai puternică decât oțelul. În plus, este de o mie de ori mai ușor decât o foaie de hârtie. Grafenul este cel mai bun conductor de electricitate. Este utilizat la baterii și avansul tot mai agresiv al producției de mașini electrice face din grafen un material extrem de căutat.