Bogdan Aurescu: Am încredere că fundamentele relației româno-ungare ne vor ghida către consolidarea unui parteneriat constructiv
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) celebrează, joi, 25 de ani de la semnarea Tratatului de Înţelegere, Cooperare şi Bună Vecinătate între România şi Republica Ungară (Timişoara, 16 septembrie 1996), context în care ministrul Bogdan Aurescu vorbeşte de consolidarea unui „parteneriat constructiv, pragmatic şi în spirit european”.
Tratatul politic de bază dintre România şi Ungaria reprezintă unul dintre pilonii politico-juridici ai relaţiei bilaterale în ultimele două decenii şi jumătate, fiind un reper solid al dezvoltării cooperării româno-ungare, aminteşte MAE.
„În prezent, apartenenţa comună la UE şi NATO contribuie la o mai bună coordonare a statelor noastre, în vederea promovării intereselor comune în cele două structuri. Îmi exprim încrederea că astăzi, la 25 de ani de la semnare, fundamentele relaţiei bilaterale, aşa cum sunt ele definite prin tratatul politic de bază – încredere, cooperare şi respect reciproc – ne vor ghida pentru a consolida un parteneriat constructiv, pragmatic şi în spirit european, menit să genereze beneficii certe pentru toţi cetăţenii noştri„, a declarat, cu acest prilej, ministrul Afacerilor Externe.
Valorificarea Tratatului politic de bază
România şi Ungaria, în calitate de parteneri strategici, state vecine şi ţări membre UE şi NATO, împărtăşesc o serie de interese comune, iar în acest context valorificarea deplină a Tratatului politic de bază şi a instrumentelor create prin acesta, precum şi a parteneriatului strategic bilateral trebuie să reprezinte şi pe viitor o prioritate.
Tratatul de Înţelegere, Cooperare şi Bună Vecinătate între România şi Republica Ungară a creat şi platforma cooperării dintre cele două state în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ungaria, respectiv aparţinând minorităţii maghiare din România. Astfel, Comitetul de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, creat în baza acestui tratat, rămâne forul de referinţă pentru discutarea oricăror probleme care privesc minorităţile noastre înrudite, capabil să identifice abordările consensuale potrivite pentru asigurarea conservării şi afirmării identităţii etnice, lingvistice, religioase şi culturale.
MAE român îşi exprimă speranţa că, „prin utilizarea acestui cadru prioritar de cooperare, şi persoanele aparţinând minorităţii române din Ungaria îşi vor putea păstra şi dezvolta elementele definitorii ale identităţii lor etnice, lingvistice, culturale, spirituale astfel încât să poată fi lăsate moştenire generaţiilor viitoare de etnici români”.
De asemenea, MAE „îşi exprimă încrederea că şi în viitor, şi cu atât mai mult într-un context marcat de provocări, relaţia dintre România şi Ungaria va continua să se dezvolte politic, economic, societal în conformitate cu fundamentele politico-juridice reprezentate de Tratatul de Înţelegere, Cooperare şi Bună Vecinătate între România şi Republica Ungară şi de Declaraţia privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI, precum şi pe baza apartenenţei la aceeaşi comunitate europeană şi euroatlantică”.
Pentru a marca împlinirea unui sfert de secol de la semnarea Tratatului de Înţelegere, Cooperare şi Bună Vecinătate între România şi Republica Ungară, Ministerul Afacerilor Externe în colaborare cu Romfilatelia a realizat o emisiune filatelică, compusă dintr-un întreg poştal şi o mapă aniversară, ce ilustrează importanţa pe care România o atribuie acestui moment istoric din relaţia bilaterală.
Primul stat cu mecanismul ședințelor comune
Ungaria este primul stat cu care România a creat mecanismul şedinţelor comune de guvern, un instrument util care a contribuit la aprofundarea cooperării sectoriale.
Ungaria este unul dintre partenerii economici tradiţionali ai României. În anul 2020, în pofida pandemiei de COVID-19, schimburile comerciale s-au ridicat la aproape 9 miliarde de euro. Un instrument deosebit de util în stimularea cooperării economice îl reprezintă Comisia Mixtă de Cooperare Economică România – Ungaria.
Ultima reuniune a acestei Comisii, care a avut loc la Budapesta, în perioada 8-9 aprilie 2021, a evidenţiat potenţialul semnificativ de cooperare economică şi sectorială dintre România şi Ungaria, precum şi interesul celor două state de a se angaja în proiecte comune, reciproc avantajoase în domenii precum: infrastructură şi transporturi, cooperare transfrontalieră, turism, energie, agricultură, protecţia mediului, sănătate etc.
Un astfel de proiect, menit a impulsiona cooperarea economică şi schimburile comerciale dintre cele două state, îl reprezintă Camera bilaterală de comerţ, care va avea sediul la Budapesta, şi care va constitui un vector eficient de promovare a intereselor companiilor româneşti pe piaţa din Ungaria, respectiv ale companiilor din Ungaria pe piaţa din România.