Bogdan Aurescu: Asistăm la o creștere a antisemitismului și negaționismului

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, că în contextul pandemiei de COVID-19 are loc o creştere a manifestărilor discriminatorii, mai ales în mediul on-line, şi a subliniat că este nevoie de instrumente concrete de combatere a acestora.

„În contextul pandemiei de COVID-19, constat cu tristeţe şi revoltă că asistăm la o creştere a antisemitismului şi negaţionismului, a manifestărilor discriminatorii, mai ales în mediul on-line. Nu putem asista pasivi la acest fenomen. Avem o obligaţie faţă de victimele Holocaustului, faţă de istoria şi, mai ales, de viitorul nostru, faţă de tinerele generaţii, de a lupta împotriva acestor manifestări. Este nevoie de instrumente concrete pentru a ne apăra societatea, valorile, modul de viaţă în faţa acestor ameninţări”, a declarat Aurescu, la evenimentul dedicat comemorării a 80 de ani de la Pogromul de la Bucureşti, organizat de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, în sistem videoconferinţă.

În acest context, el a anunţat, în calitate de preşedinte al Comitetului interministerial pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, că Guvernul este în etapa finală a aprobării primei Strategii Naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi a Planului de acţiune pentru implementarea acestei Strategii.

„Prin aceste documente vom avea un set de instrumente concrete şi măsurabile, care ne vor ajuta să culegem date mai exacte despre aceste fenomene, să îmbunătăţim pregătirea forţelor de ordine şi a magistraţilor în acest domeniu, să dezvoltăm noi programe şcolare şi specializări universitare care să-i ajute pe tineri să recunoască şi să preîntâmpine aceste comportamente periculoase, să ajutăm instituţiile culturale din România să se alăture luptei cu aceste ameninţări şi să construim programe educaţionale şi culturale care să încurajeze toleranţa, atitudinea civică şi apărarea valorilor democratice ale societăţilor noastre”, a precizat Aurescu.

El a mulţumit Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, B’nai B’rith şi Centrului pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului pentru sprijinul acordat în elaborarea acestei Strategii.

De asemenea, ministrul de Externe a amintit că, pe plan internaţional, MAE a contribuit constant la adoptarea, publicarea şi promovarea unor documente deosebit de importante în acest domeniu, cum ar fi: Recomandările Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului pentru predarea şi educaţia despre Holocaust, în decembrie 2019, Declaraţia Consiliului Uniunii Europe privind combaterea antisemitismului, în decembrie 2020, Ghidul Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului pentru folosirea definiţiei de lucru a antisemitismului, din 8 ianuarie 2021, Recomandările Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului pentru recunoaşterea şi contracararea distorsionării Holocaustului, de asemenea adoptate în ianuarie 2021.

Aurescu a indicat şi că MAE este implicat şi în elaborarea primei Strategii a UE pentru combaterea antisemitismului, care speră că va fi în dezbatere publică în cel de-al treilea trimestru al acestui an, precum şi la elaborarea Recomandărilor Consiliului Europei pentru combaterea discursului instigator la ură.

„Toate aceste proiecte, precum şi altele pe care le promovăm la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, sunt menite să prevină şi să combată antisemitismul, să prevină repetarea unor tragedii precum cea pe care o comemorăm astăzi, să nu permită sacrificarea principiilor şi valorilor democratice, să combată xenofobia, rasismul şi discursul instigator la ură, să promoveze toleranţa, respectul reciproc şi solidaritatea. Sper că, în parteneriat cu societatea civilă, precum şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniu, vom putea să contribuim la creşterea rezilienţei societăţii româneşti în faţa tuturor provocărilor şi la dezvoltarea acesteia pe baze sănătoase, democratice, aşa încât tragedii precum Pogromul de la Bucureşti să nu se mai repete niciodată”, a mai spus Aurescu.

El a arătat că Pogromul de la Bucureşti a fost „unul dintre cele mai întunecate şi dureroase evenimente din istoria recentă a României”.

„Din păcate, Pogromul de la Bucureşti nu a fost un eveniment izolat, pentru că el a fost urmat de Pogromul de la Iaşi, de trenurile morţii, lagărele din Transnistria, alte tragedii care au devenit capitole ale Holocaustului din România. Acesta s-a produs, la acel moment, pe fondul unui antisemitism tot mai agresiv, care a otrăvit, progresiv, întreaga Europă, inclusiv România. Şi este, într-adevăr, de datoria noastră, astăzi, pe de o parte, să evocăm memoria victimelor acestei tragedii şi, pe de altă parte, să ne asigurăm că astfel de dezastre nu se vor mai repeta”, a afirmat ministrul.