Bogdan Chirițoiu vrea să știe de ce românii trebuie să muncească șase ani, non stop, să-și poată cumpăra o locuință
Consiliul Concurenței vrea să afle cum sunt induși în eroare consumatorii, când cumpără o locuință, să vadă cum au evoluat prețurile pe piața imobiliară, și cum sunt stabilite acestea de dezvoltatori.
Autoritatea de concurență a anunțat demararea unui studiu pe piața imobiliară rezidențială și nerezidențială din București, pentru identificarea aspectelor care pot induce în eroare cetățeanul, când vrea să cumpere o locuință.
Bogdan Chirițoiu a dispus și efectuarea unei analize, pentru identificarea posibilelor bariere care stau în calea dezvoltării acestei industrii, cât și aspectele privind prețul locuințelor noi.
Evoluția prețurilor la imobiliare a ajuns unul dintre subiectele mult dezbătute în România, într-o țară în care 95 la sută din populație stă într-o locuință proprietate personala, iar acest mod de viață, nu pare să dispară curând.
Inflația, creșterea taxelor pentru mediul privat și dobânzile mari la creditele ipotecare ar putea reduce cererea de locuințe și în 2024. În același timp, oferta de locuințe noi va fi în scădere, pe fondul reducerii ritmului de construcție din partea dezvoltatorilor, subliniază studiile de specialitate.
În prezent prețurile imobilelor au atins noi maxime post-criză, rămânând încă sensibil sub nivelurile înregistrate în bula imobiliara din Statele Unite, din 2008.
Piața imobiliară rezidențială este caracterizată în prezent de un dezechilibru între cerere și ofertă.
Pe partea ofertei, datele disponibile la începutul anului 2024, arată comparativ cu anul trecut o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale, a volumului lucrărilor de construcții rezidențiale, a locuințelor nou finalizate și a celor disponibile pentru vânzare.
Costurile ridicate la materialele de construcții continuă și ele să pună presiune asupra prețurilor locuințelor noi, iar trendul ascendent al acestor costuri este așteptat să continue în perioada următoare, pe fondul lipsei acute de forță de muncă și al măsurilor fiscale implementate la începutul anului.
De asemenea, creșterea cotei TVA de la 5 la sută, la 9 la sută, pentru locuințele noi, începând cu 1 ianuarie 2024, este de natură să exercite presiuni suplimentare asupra prețului proprietăților imobiliare rezidențiale.
În cadrul studiului, vor fi analizate, de asemenea, relațiile între companiile active pe piață, dar și modul de operare al acestora în diferite faze de dezvoltare imobiliară.
Astfel, autoritatea de concurență vizează clarificarea aspectelor care pot afecta concurența și, implicit consumatorii, cum sunt legislația, ritmul de dezvoltare, cauzele care conduc la creșterea prețurilor sau la eventuala diminuare a calității în construcții.
Consiliul Concurenței va colecta informații de la actorii activi pe piața imobiliară din România, precum și opinia consumatorilor cu privire la calitatea construcțiilor, a facilităților disponibile sau a managementului acestora.
La finalul analizei, autoritatea de concurență va emite propuneri și recomandări pentru eliminarea problemelor identificate, a oricăror disfuncționalități manifestate în cadrul piețelor și remedierea eventualelor disfuncționalități privind accesul sau relațiile companiilor active pe piață.
De asemenea, în cazul în care descoperă încălcări ale legii, va iniția procedurile necesare pentru a le sancționa.
Piața imobiliară rezidențială este caracterizată în prezent de un dezechilibru între cerere și ofertă.
În prezent, salariile din economie reprezintă cel mai important factor ce explică evoluția prețului la case și apartamente, iar în ultimele 12 luni s-a înregistrat o creștere de aproape 15 la sută a salariului mediu net în economie.
În ultimii 10 ani, prețurile locuințelor la nivel național s-au dublat, în același timp salariul mediu net pe economie aproape că s-a triplat. Astfel, și creșterea galopantă a prețurilor, pentru proprietăți.
Aceasta a făcut ca multe din apartamentele nou construite să rămână neocupate.
Oficiali ai Băncii Naționale a României, au făcut o analiză a pieței locale imobiliare în care au studiat accesibilitatea (raport preț locuință în ani de muncă), în intenția cumpărării unei locuințe standard de 60 metri pătrați, în diverse orașe și salariul mediu net anual câștigat de un locuitor al acelui oraș.
În perioada de boom imobiliar din 2008, costul unei locuințe în București depășea 20 de salarii anuale, chiar 25.
În prezent, situația este mult diferită. O locuință medie în București necesită echivalentul a șase ani de muncă, pentru a putea fi cumpărată.
Cluj-Napoca cu 10,4 ani este un oraș mai puțin accesibil, dar în linie cu capitalele din regiunea Europei Centrale și de Est.
De exemplu, în Varșovia, costul unei locuințe echivalează cu aproximativ 11 ani de muncă, în Budapesta cu 10 ani, iar în Praga aproape 14 ani.