Boli și dăunători de import, pe bani grei. ”Bioterorism”, spune cercetătorul Costel Vînătoru

România este dependentă de importurile de semințe și de material săditor la multe culturi. Dincolo de mirajul producțiilor ridicate, există și o mare amenințare de care fermierii sunt pe deplin conștienți: boli și dăunători greu de combătut care pot compromite producția pentru ani buni.

Cel mai recent exemplu este Tuta absoluta sau molia tomatelor, un dăunător care face ravagii de ceva vreme în România, dar și în alte țări. 

Cel care avertizează asupra pericolelor pe care le presupune bioterorismul – și încă de câțiva ani – este Costel Vînătoru, directorul Băncii de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale (BRGV) Buzău. Acesta atrage atenția că este nevoie de întărirea măsurilor de biosecuritate pentru prevenirea acestui fenomen.

“Ştim că sămânţa este aducătoare de bucurii, poate să fie aducătoare de prosperitate, productivitate, venituri economice, dar poate să aducă şi necazuri şi nenorocire. Eu am atras atenţia de multe ori că putem vorbi în zona aceasta de un adevărat bioterorism, adică practic sămânţa poate să fie un vector pentru răspândirea unei boli sau a unui dăunător cu mare uşurinţă şi, de ce nu, în spatele acestei acţiuni să fie cineva rău intenţionat”, a declarat pentru Agerpres Costel Vînătoru.

Cercetătorul de la Buzău susține că tomata este specia la care s-a înregistrat cel mai mare număr de boli şi dăunători. „Dacă ar analiza cineva bolile şi dăunătorii care atacă, afectează cultura de tomate, ar rămâne impresionat de câte boli şi dăunători au venit pe această specie şi cât de uşor s-au răspândit la nivel naţional şi internaţional. De aceea, iată – instituţia noastră veghează să păstreze aceste resurse genetice, să le redea şi să certifice autenticitatea lor, să le păstreze stabile şi sănătoase, decontaminate, libere de boli şi dăunători, un lucru foarte greu”, a mai afirmat Vînătoru.

Odată infestat, un sol poate să rămână contaminat zeci de ani prin intermediul unor seminţe, iar anumite plante nu mai pot fi cultivate pur și simplu. Așa de exemplu este și cazul fasolei, o plantă bogată în proteină, fixatoare de azot, care nu se mai cultivă la noi pe scară largă din cauza unui agent patogen transmis prin materialul genetic. “Nu s-au respectat regulile, nu s-au luat măsurile de prevenţie şi de eradicare, aşa cum nu se iau nici acum”, a mai precizat specialistul de la Buzău.

Fermierii români importă în mare parte semințele necesare pentru înființarea culturilor, de la cereale și până la legume, agricultura românească fiind dependentă practic de importuri, care au o pondere semnificativă în deficitul agroalimentar.

Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale [BRGV] Buzău este o instituție publică de cercetare, aflată sub coordonarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Înființată în 2021, ea are ca obiect principal de activitate explorarea, inventarierea, colectarea, cercetarea-dezvoltarea și conservarea resurselor fitogenetice ale țării.