Bolojan, despre motivele pentru care nu ia în calcul o eventuală candidatură la președinția României

Numele lui Ilie Bolojan, fost primar al orașului Oradea și în prezent președinte al Consiliului Județean Bihor, a fost rostit de mulți politicieni care l-ar fi văzut candidat la diverse funcții în statul român. Acum, numele lui apare în spațiul public ca propunere pentru Președinția României.

Ilie Bolojan a fost întrebat, duminică seara, dacă va candida, în 2024, la funcția de președinte al României.

„Nu se pune această problemă. Eu cred că fiecare om trebuie să își facă o analiză a capacităților pe care le are și unde poate livra mai mult. Fiecare poziție necesită o anumită expertiză și atunci fiecare om își poate face o analiză personală. Nu e ușor să faci asta, pentru că de obicei riscăm să ne supraevaluăm. Eu am reușit, susținut de colegii mei, cu echipe puternice în spate, cu o conjunctură care ne-a ajutat”, a spus Ilie Bolojan, la Digi 24.

Acesta spune că este mult mai ușor să fii primar în Vestul României decât în Est.

15:45, 17.11.2024 • POLITICĂ

Bolojan le cere liderilor de dreapta să se unească: „România nu poate risca fragmentarea voturilor!”

21:50, 16.11.2024 • POLITICĂ

Ciucă și Bolojan, împreună la inaugurarea primului tronson al inelului rutier metropolitan din Oradea

„Gândiți-vă, de exemplu, dacă ești primar în Vestul României ai șanse mult mai mari să ai investiții străine decât un primar de la Vaslui, de exemplu, din Estul României, pentru că nu are autostrăzi. Una este să ai un patrimoniu, cum a avut orașul Oradea, lăsat de cele trei comunități, maghiară, română și evreiască, pe care să le reabilitezi, și alta e să ai cvartale de blocuri comuniste în care n-ai ce să faci. Deci a fost și o conjunctură care m-a ajutat”, mai spune Bolojan.

Președintele CJ Bihor mai spune că „fiecare trebuie să avem decența să livrăm maxim posibil în condițiile date acolo unde suntem fiecare dintre noi”.

Părerea lui Bolojan este că actualii politicieni trebuie să pregătească transferul către noile generații, „în așa fel încât lucrurile bune pe care le-am învățat noi să putem să le transferăm noilor generații și ei, cu o altă viziune, cu mult mai multe cunoștințe acumulate în legătură cu țările către noi tindem să ne dezvoltăm ca și prosperitate, ca și direcție de dezvoltare, să facă ca acele lucruri să devină realitate mai repede în România”.