Botănoiu, AFR: Consumatorul român nu îşi permite să cumpere alimente mai scumpe cu circa 40%

Noua Politică Agricolă Comună (PAC) și restricțiile pe care aceasta le va impune, în contextul creşterii preţului la inputuri, vor avea ca efect majorarea preţului la materiile prime agricole europene, dispariţia activităţilor din rural, în special în ţările estice, şi o migraţie în creştere, afirmă preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu.

Vom asista la creșteri de prețuri pe întreg lanțul, de la fermieri și până la consumator, atrage atenția fostului secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

„Vom produce mai puţin şi mai scump, ceea ce este în dezavantajul consumatorului român, care nu îşi permite cumpărarea de produse alimentare mai scumpe cu circa 40%, ştiut fiind faptul că salariile nu au crescut în ultimii doi ani, iar inflaţia a ajuns la 8%. Preţul alimentelor creşte şi această creştere nu se regăseşte în buzunarul producătorilor ci pe întregul lanţ până la consumator”, a declarat pentru Agerpres Daniel Botănoiu..  

Criză alimentară la orizont

Nu doar în România putem vorbi de riscuri legate de o posibilă criză alimentară, ci în toată lumea. Pentru români va fi, însă, o povară, având în vedere că importăm majoritatea materialului genetic din zootehnie, iar deficitul balanţei comerciale a atins recordul de 3 miliarde euro, spune președintele AFR.

11:44, 25.10.2024 • ACTUALITATE

Lovitură grea pentru patronii magazinelor. Se ieftinesc mai multe alimente

16:03, 10.10.2024 • Sănătate

Alimente și băuturi pe care un oncolog le-a trecut pe lista neagră!

„Riscurile privind criza alimentară nu sunt numai în România ci în toată lumea, însă pentru români va fi o povară! În situaţia particulară în care România importă majoritatea materialului genetic din zootehnie, iar deficitul balanţei comerciale a atins recordul de circa 3 miliarde euro nu reprezintă decât un risc real. Nu numai preţul mare al îngrăşămintelor duce la creşterea preţului produselor agroalimentare ci şi costul tuturor inputurilor. Gândiţi-vă, o tehnologie fără apă ce ar însemna, ce şansă de reuşită ar avea? Sau fără utilizarea erbicidelor, fungicidelor şi insecticidelor şi cu cantităţi reduse de îngrăşăminte?”, a mai afirmat Daniel Botănoiu.

“Luxul” de a mânca

În 2020, preţul de achiziţie la îngrăşămintele azotoase a fost de 900 lei, iar în prezent a depăşit bariera de 4.000 lei/tonă. La toate acestea se adaugă creşterea preţului gazelor naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% şi a motorinei cu 21%.

„Sunt creşteri enorme pentru un sector agroalimentar care în cei mai buni ani are un profit de maximum 5%. Inputurile mai scumpe, lipsa biotehnologiilor, interdicţia privind utilizarea pesticidelor, cantităţi reduse de îngrăşăminte, punerea în practică a eco-schemelor nu duc decât la abandonul fermelor! Cu plăţi directe reduse, cu un buget pentru agricultura mai mic şi cu pretenţii mai mari de mediu şi climă nu putem avea decât produse mai puţine şi mai scumpe. Să mănânci poate fi un lux în viitor, în special pentru cei cu venituri reduse”, a adăugat şeful Asociaţiei Fermierilor din România.