Brățară dacică scoasă la licitație, în București (Video)

Un eveniment rar va avea loc la București. O brățară dacică va fi scoasă la vânzare de către o casă de licitații. Astfel de piese sunt rarisime, astfel încât ocaziile în care pot fi cumpărate nu se întâlnesc prea des, nici chiar în viața unor specialiști.

Brățara în cauză este din aur de 24 K, are o greutate de 24,7 grame și un diametru de 9 centimetri. Prețul de pornire a licitației este de doar 7.000 de euro. Conform aprecierii specialiștilor datează din secolele XII – IX î.C.

Bijuteria provine din localitatea Costești, județul Argeș, dintr-o colecție privată moștenită pe linie maternă timp de 6 generații. Conform relatărilor familiei, Neacșu R. Ilie și Neacșu Rada au lăsat fiicei lor Catrina Caterina, care, mai apoi, a lăsat-o fiicei Catrina Ioana, străbunica actualului deținător. Piesa a fost luată în evidență și ofertată în anul 2007 de către Muzeul Național de Istorie al României, dar proprietarii n-au dorit s-o vândă.

15:25, 20.08.2024 • Administratie

O ultimă zvâcnire a primarului Mihaiu de la 2: licitație mamut pentru mii de bănci și coșuri de gunoi

23:07, 30.07.2024 • ECONOMIE

Schimbări pe piața energiei. Racordarea la rețelele electrice ale producătorilor se va face prin licitație

Obiectul, fără a fi ilustrat, a devenit cunoscut în literatura de specialitate prin publicarea, în anul 2014, a Repertoriului Arheologic al județului Argeș: „Pe teritoriul localității a fost descoperită întâmplător, înainte de 2005, o brățară din bară de aur torsadată, cu un sistem de închidere de tip „ochi cu cârlig”, datând probabil de la începutul primei epoci a fierului. Diametrul max. 9,2 cm, greutatea 23,4 g. Se păstra în posesia urmașilor descoperitorului.”

Artefactul reprezintă o descoperire rară pentru zona geografică Muntenia și perioada cronologică de referință. Nu sunt cunoscute analogii directe pentru teritoriul actual al României. Pot fi menționate, însă, o serie de similitudini aproximative cu exemplare – datând din perioada finală a epocii bronzului – din colecții mai vechi ale unor muzee din Transilvania (de exemplu Oradea – Muzeul Țării Crișurilor sau Cluj – Muzeul Național al Transivaniei) sau cele din componența tezaurului de la Hinova, datând de la începutul primei epoci a fierului (în colecția Muzeului Național de Istorie a României).

Brățara este fabricată din bară masivă (plină) de aur, cu secțiune patrulateră și capete subțiate și rulate sub formă de buclă. Decorul este realizat prin torsiunea la cald a metalului – metalul era rotit în jurul propriei sale axe longitudinale, rezultatul fiind un decor spiralat. Capetele au fost bătute și alungite, de unde și secțiunea rotundă, apoi plată a terminațiilor piesei. Piesa este una destul de masivă pentru tipul acesta de brățară.

Piesa se înscrie în categoria pieselor de podoabă cu rol practic. Spre deosebire de alte exemple, mai spectaculoase (cum ar fi brățările masive expuse astăzi la MNIR) dar cu rol de tezaurizare, acest exemplar este parte a elementelor de port asociate cu elita geto-dacică, atât masculină, cât și feminină.