București în comparație cu alte capitale europene: Cum stăm la capitolul prețuri la energie în 2025

Prețurile energiei pentru consumatorii casnici din capitalele europene continuă să fluctueze semnificativ, iar aceasta poate avea un impact considerabil asupra bugetelor gospodăriilor.

Bucureștiul, cu un preț al energiei electrice de 16,1 cenți pe kWh și al gazului de 6,2 cenți pe kWh în ianuarie 2025, se află într-o poziție intermediară comparativ cu alte capitale ale Uniunii Europene. Însă, diferențele nu sunt doar economice, ci și legate de condițiile locale, strategiile de aprovizionare și puterea de cumpărare a cetățenilor.

Prețurile la energie în Europa: De ce variază atât de mult?

Conform datelor recente compilate de Energie-Control Austria, MEKH și VaasaETT, prețurile la energie electrică pentru consumatorii casnici variază considerabil între capitalele europene. Astfel, la 3 ianuarie 2025, capitala Ungariei, Budapesta, avea cel mai mic preț la energie electrică – 9,1 cenți pe kWh, în timp ce Berlinul figura pe primul loc la capitolul prețuri mari, cu 40,4 cenți pe kWh. În acest context, Bucureștiul se află undeva în mijloc, cu un preț de 16,1 cenți pe kWh, destul de departe de capetele de listă.

De asemenea, în cazul gazului natural, diferențele sunt la fel de mari, cu prețuri de la 2,5 cenți pe kWh în Budapesta până la 33,3 cenți pe kWh în Stockholm. Acest dezechilibru se datorează, în principal, diverselor strategii de aprovizionare și de formare a prețurilor, dar și condițiilor economice și climatice specifice fiecărei țări.

22:15, 16.02.2025 • ACTUALITATE

Când ar putea începe megaproiectul de un miliard de euro din inima Capitalei

08:12, 03.02.2025 • ECONOMIE

O Misiune a Fondului Monetar Internațional începe pe 3 februarie o vizită la București. Isărescu nu este îngrijorat. Șeful Misiunii e nou

De ce prețurile variază atât de mult?

Unul dintre factorii principali care contribuie la diferențele de preț este mixul energetic al fiecărei țări. De exemplu, Berlinul are un cost semnificativ mai mare din cauza taxelor și a costurilor mari ale rețelelor de distribuție, în timp ce prețurile la energie electrică din țările central și est-europene sunt adesea mai mici, datorită unui mix energetic mai ieftin. Totodată, politica de subvenții și sprijin guvernamental, dar și reglementările fiscale din diverse state, joacă un rol esențial în stabilirea prețurilor finale.

Astfel, în timp ce prețul nominal al energiei electrice și al gazului în capitalele Europei de Vest este adesea mai mare, puterea de cumpărare a locuitorilor din aceste țări face ca aceste prețuri să fie relativ mai accesibile decât în capitalele din Europa de Est. De exemplu, în orașe precum Copenhaga sau Londra, prețurile sunt mult mai mari decât în București, dar veniturile medii sunt și ele semnificativ mai mari.

București și Europa Centrală: O comparație relevantă

În Europa Centrală și de Est, prețurile energiei electrice au tendința de a fi mai mici decât media europeană. Totuși, capitala Cehiei, Praga, este o excepție notabilă, cu un preț al energiei electrice de 35,3 cenți pe kWh, un nivel semnificativ mai ridicat decât în alte orașe din regiune, dar și față de media UE de 25,5 cenți pe kWh. În schimb, capitalele precum Belgrad, Podgorica sau Kiev se află la extremele opuse ale spectrului, cu prețuri extrem de mici la energie electrică, de 10,5 cenți pe kWh și, respectiv, 9,8 cenți pe kWh.

Bucureștiul beneficiază de un preț mai mic decât multe dintre capitalele europene mai dezvoltate, dar nu poate concura cu prețurile din capitalele vecine din Est, unde costurile sunt mult mai accesibile pentru consumatori. Astfel, prețurile mai scăzute în capitala României sunt echilibrate, dar nu excepționale, având în vedere factorul puterii de cumpărare locală.

Cum influențează puterea de cumpărare prețurile?

Atunci când ajustăm prețurile la energie în funcție de standardele de putere de cumpărare (SPA), clasificările se schimbă semnificativ. De exemplu, în termenii SPA, Praga, care era la locul 7 în clasamentul prețurilor nominale, ajunge pe primul loc, în timp ce orașe precum Berna sau Luxemburg, care aveau prețuri mari în termenii nominali, se clasează mult mai jos. Aceasta demonstrează cum puterea de cumpărare influențează real costul vieții pentru cetățeni, făcând ca prețurile mai mari în unele orașe să fie mai puțin relevante comparativ cu veniturile medii.