Bucureștiul a pierdut în favoarea mașinilor, orașele din Vest sunt redate pietonilor

În vreme ce politica orașelor din Europa dezvoltată merge către limitarea traficului și dezvoltarea a cât mai multor zone pietonale, Bucureștiul rămâne în continuare un oraș captiv mașinilor, în care oamenii sunt trecuți în plan secund.

Un gest normal în Paris, Londra sau Berlin – limitarea traficului, fie și temporară, e tratat drept un mare eveniment în capitala României.

Pornit în pandemie, proiectul „Străzi deschise – Bucureşti. Promenadă urbană” a fost prezentat drept o mare victorie doar pentru că în weekendurile (nici alea toate) dintre 30 aprilie și 16 octombrie 2022 au fost organizate zone pietonale temporare şi activităţi educaţionale în cinci spații centrale (Calea Victoriei și străzile adiacente, Piața George Enescu, Piața Universității, Bulevardul Unirii și Șoseaua Kiseleff).

În restul anului sau al săptămânii, bucureștenii își pierd drepturile bipede, orașul fiind redat mașinilor. Singura arie permanent ferită rămâne Centrul Vechi, un perimetru de câteva sute de metri între Calea Victoriei, Splaiul Independenței, Bulevardul Ion C. Brătianu și Strada Doamnei.

Parisul celor 100 de străzi pietonale

Dacă în Micul Paris mașinile fac legea, nu același lucru se întâmplă în capitala Franței. O sută de străzi, inclusiv Rue Cler, Rue de Lévis, Rue de Lutèce și Rue des Barres, sunt pietonale în Paris. Nu sunt doar în zona centrală, ca la București – fiecare arondisment are câteva.

În fiecare zi a anului, cartierul central Les Halles (în care se află și Centrul Pompidou) este rezervat doar pietonilor.

În jurul Notre-Dame și în grădinile Luxemburg, câteva străzi pietonale sunt pline de istorie: Rue de la Huchette cu restaurantele și cluburile sale de jazz și în special Rue Mouffetard cu numeroasele sale magazine alimentare locale, ideale pentru a descoperi gastronomia franceză.

Lângă parcul Bercy, Cour Saint-Emilion este o curte alungită pietonală, mărginită cu foste depozite de vin transformate în buticuri, cafenele și restaurante. Un loc perfect pentru a face cumpărături departe de drumurile aglomerate. O altă stradă pietonală tipic pariziană pentru o plimbare este Rue Daguerre. Aproape de Denfert-Rochereau, această stradă plină de viață asemănătoare unui sat are brutari locali, brânzeturi și cafenele tipice cu o atmosferă relaxată.

Piețele istorice și de neratat ale Parisului pot fi redescoperite și pe jos, deoarece multe dintre ele au fost redate exclusiv circuitului pietonal. Cele mai recente – și de mare succes – exemple sunt Place de la République și Place de la Bastille.

Legi pentru pietoni în Berlin

La sfârșitul lui ianuarie 2021, administrația locală din Berlin a adoptat așa-numita lege a pietonilor care stabilește o listă ambițioasă de activități pentru îmbunătățirea accesibilității pe jos în Berlin: timp mai lung de lumină verde pentru pietoni, rute școlare mai sigure pentru copii, mai multe treceri de pietoni și mai multe bănci; borduri coborâte pentru o accesibilitate îmbunătățită; menținerea condițiilor de siguranță în jurul șantierelor pentru oamenii care merg pe jos și cu bicicleta și o mai mare implicare municipală împotriva parcării ilegale și a conducerii periculoase în oraș.

Noua lege a pietonilor este rezultatul presiunii continue din partea unor grupuri de susținere civică, cum ar fi Asociația pentru traficul pietonal din Germania, Changing Cities și alții care au făcut lobby pentru îmbunătățirea condițiilor de mers pe jos și cu bicicleta în Berlin.

Londra pietonală

Pentru Londra, biroul de arhitectură al celebrei Zaha Hadid propunea în urmă cu cinci ani inițiativa „Londra pietonală”, care transformă zone largi din centrul orașului în zone pietonale. Pas cu pas, marile bulevarde ar trebui să fie eliberate de traficul auto, până când se dezvoltă o zonă pietonală în formă de cruce.

Pietonalizarea străzii Oxford este deja decisă încă din 2017. Noul concept interzice toate mașinile și bicicletele și face rampe de acces între carosabil și trotuare, pentru utilizatorii de scaune cu rotile.

Introducerea „taxei de congestionare a traficului” în 2003 nu a dus la un blocaj de temut. În centrul Londrei circulă în prezent cu aproximativ 30% mai puține mașini, în timp ce mai mulți oameni folosesc transportul public și unii evită să conducă în acea zonă. Au fost necesare încă 300 de autobuze pentru a face față cererilor crescute de trafic. Conceptul pentru Oxford Street este încurajat și de o nouă linie de metrou, Elizabeth Line, care trece direct pe sub bulevardul comercial.

Cu toate acestea, o ultimă etapă a Londrei Pietonale ar avea nevoie de mai multe măsuri. Deoarece nu toată lumea poate fi transportată cu metroul, trebuie implementate și sisteme de transport alternative, cum ar fi autobuzele și bicicletele.