Bucureștiul care stă să cadă la cutremur: barajul Ciurel, un sfert din clădiri, o treime din spitale

Bucureștiul este cea mai vulnerabilă zonă în caz de cutremur din România, având un nivel ridicat de expunere seismică, se arată într-un raport al Curții de Conturi.

Hărțile seismice indică faptul că părți mari din teritoriul țării sunt puternic seismice. Cutremurele majore din Vrancea se produc de obicei la adâncimi mari și aceasta face ca aria afectată să cuprindă suprafețe vaste, peste 60% din populație fiind localizată în zonele cu risc seismic puternic.

Amplasarea Bucureștiului pe harta seismică în proximitatea zonei de rupere și faptul că este și cea mai mare aglomerație urbană din țară sunt cei doi factori care fac ca expunerea municipiului la potențialul efect distrugător să fie foarte ridicată. Factorul geografic (inclusiv seismicitatea locală a Bucureștiului și lichefierea solului în anumite zone) și realitatea nivelului de dezvoltare urbană, corelate cu elemente suplimentare ce țin de fondul construit vechi și deficiențele sistemului de management al riscului seismic fac ca Bucureștiul să fie una dintre cele mai vulnerabile capitale din Europa expuse la acțiunea cutremurelor.

Cele mai vulnerabile clădiri din București la cutremur

Conform evaluărilor de risc seismic, clădirile cele mai vulnerabile din București sunt cele înalte (cu 7-12 nivele) cu schelet din beton armat și pereți de închidere sau despărțitori de zidărie realizate înainte de anul 1941, precum și construcțiile vechi cu pereți structurali de zidărie și planșee de lemn, fără protecție antiseismică. Ponderea clădirilor realizate din beton armat și zidărie cu planșee din beton armat fără protecție antiseismică, construite înainte de anul 1963, reprezintă un sfert (22%) din totalul clădirilor.

Adoptarea unei politici de prevenție eficace depinde în mare măsură de modul de gestionare a fondului construit, ori lipsa unui inventar în acest domeniu afectează capacitatea de prevenire a riscului, se arată în raportul Curții de Conturi. În situație de risc seismic în București sunt printre alte tipuri: clădiri de locuit, școli, spitale, policlinici, clădiri publice etc., rețele de alimentare cu apă, cu energie electrică, cu gaze, toate instalațiile industriale (coșuri de fum, turnuri de răcire etc), podurile, pasajele și barajul Ciurel.

Clădirile cu vulnerabilitate seismică ridicată sau foarte ridicată reprezintă un risc major pentru siguranța publică în cazul unui seism sever și trebuie să facă, cu prioritate, obiectul
măsurilor de reducere a riscului seismic prin consolidare sau prin înlocuire.

Citește și Lista cu școli, grădinițe și facultăți cu risc seismic din București

A fost constatată, de asemenea, lipsa unei proceduri care să reglementeze modul în care imobilele sunt introduse în Listele imobilelor încadrate în clase de risc seismic. În acest sens, evidența gestionată de Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) are la bază documentații depuse de către beneficiarii respectivelor clădiri, neexistând o evidență a tuturor clădirilor neexpertizate tehnic din punct de vedere al riscului de cutremur. Prin urmare, lista nu este exhaustivă. Implicațiile sunt grave, dat fiind că aceste clădiri pot pune în pericol viața și sănătatea persoanelor în situația producerii unui seism, chiar și unul moderat ca intensitate.

Primăria nu are inventariate toate clădirile cu risc seismic

Situația se corelează cu un nivel redus de implicare din partea autorităților cu rol în acest domeniu. Un astfel de exemplu este PMB. La nivelul acestei autorități s-a constatat că nu s-a organizat o inventariere a construcțiilor de interes și utilitate publică din Municipiul București și nici expertizarea și încadrarea acestora în clase de risc seismic.

Raportul scoate în evidență faptul că măsurile de informare și sursele de finanțare pentru aceste acțiuni sunt insuficiente, cu toate că există cadrul legal necesar pentru măsurile de reducere a riscului seismic al construcțiilor existente (OG 20/1994). Pentru multe dintre clădirile existente este necesară efectuarea de lucrări de intervenție și reparații (uneori capitale), de consolidare, de punere în siguranță, de demolare, de amenajare. În cazul proprietarilor de imobile, persoane fizice sau juridice, mecanismul de finanțare este inflexibil și greu de accesat. Ritmul de implementare a lucrărilor de consolidare este foarte lent. În ritmul de consolidare adoptat de autoritățile statului din anul 1990 și până în prezent, rizontul de timp estimat pentru a finaliza operațiunea este de peste 150 de ani.

Nici în cazul clădirilor monument istoric nu au fost întreprinse măsuri în acest domeniu. Având în vedere numărul extrem de redus al monumentelor istorice din București pentru care s-au finanțat lucrările de consolidare – restaurare, comparativ cu situația existentă în București (în 25 de ani fiind restaurate doar 15 monumente istorice), se constată că fondurile alocate pentru București pentru consolidarea clădirilor monument istoric de către Ministerul Culturii, prin Programul Național de Restaurare gestionat de INP, sunt aproape nule.

Spitale care stau să cadă la cutremur

O zonă critică este cea identificată la nivelul Ministerului Sănătății (MS). O treime dintre spitalele din București administrate de către minister sau municipalitate ar putea fi grav avariate de un cutremur puternic. Acest lucru ar putea avea consecințe dezastruoase pentru măsurile ce trebuie asigurate de autorități în etapa de răspuns la seism.

Astfel, din cele 55 de spitale din București (administrate de MS sau municipalitate), 20 de spitale prezintă risc seismic, respectiv 36% sau altfel spus un spital din trei ar putea fi grav afectat de un cutremur puternic. Dintre acestea, 12 clădiri au fost expertizate și încadrate în clasa de risc seismic I; acestea aparțin unui număr de 6 spitale/institute și prezintă un pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur similar celui din anul 1977.

Ce spitele sunt încadrate în clasa I de risc seismic:

1. Spitalul Clinic Colțea din București

2. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Dr. Victor Babeș, Pavilionul A1 din București

3. Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială „Prof. Dr. Dan Theodorescu” din București

Ce spitale sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic:

1. Maternitatea Bucur din București, corp A și corp B

2. Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Prof. dr. Panait Sârbu” (Maternitatea Giulești) – pavilion A și B și corp laborator

3. Spitalul Clinic „Nicolae Malaxa” din București, corp A,B,C,D și E

4. Spitalul Clinic Colentina din București – Secția Medicală A, Boli profesionale, camera de gardă și ambulatoriu

5. Centrul de Boli Reumatismale „Dr. Ion Stoia” din București – corp A, B, C și D

6. Spitalul de Boli Cronice și Geriatrie „Sf. Luca” din București – clădire garaj și atelier tâmplărie.

Ce spitale sunt încadrate în clasa a III-a de risc seismic:

1. Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie Filantropia din București – corp A, B, C și ambulatoriu

2. Spitalul de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgos”.

Se poate inunda zona Splaiul Unirii la un cutremur

Măsurile de siguranță pentru fondul construit trebuie să aibă în vedere și infrastructura (de exemplu cea de transport), însă nici în acest domeniu nu au fost asigurate măsuri de consolidare/reparații. De exemplu, Compania Națională de Căi Ferate CNCF-CFR nu a expertizat tehnic și încadrat în clase de risc seismic 70% din podurile aflate în administrare pe raza teritorială a municipiului București, majoritatea acestor poduri fiind construite între anii 1922-1973, înainte de marele cutremur din 1977. Au fost identificate deficiențe importante care necesită de urgență lucrări de intervenție în ceea ce privește rețeaua de metrou, poduri, podețe, pasaje, dar și construcțiile hidrotehnice (barajul Lacul Morii, construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Dâmbovița). Drept urmare, în situația producerii unui cutremur major, de intensitate mai mare decât I = 81 MKS, la care au fost proiectate construcțiile hidrotehnice, există posibilitatea ruperii barajelor de beton și/sau de pământ producând inundații până în zona Splaiul Unirii.

Peste 170 de unități de învățemânt sunt în clădiri cu risc seismic

Conform Edupedu, peste 170 de școli, grădinițe, licee și facultăți sunt în clădiri cu risc seismic, potrivit listei publicate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București, care a făcut inventarul clădirilor cu risc seismic din Capitală.

LISTA ȘCOLILOR, LICEELOR, GRĂDINIȚELOR ȘI FACULTĂȚILOR CU RISC SEISMIC DIN SECTORUL I

LISTA ȘCOLILOR, LICEELOR, GRĂDINIȚELOR ȘI FACULTĂȚILOR CU RISC SEISMIC DIN SECTORUL III

LISTA ȘCOLILOR, LICEELOR, GRĂDINIȚELOR ȘI FACULTĂȚILOR CU RISC SEISMIC DIN SECTORUL 5

Pentru sectoarele 2, 4 și 6, lista clădirilor expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic nu cuprinde instituții de învățământ.