Bucureștiul sub asediul poluării: aerul irespirabil și cartierele cele mai afectate

În ultimele 24 de ore, bucureștenii au fost nevoiți să înfrunte un inamic invizibil, dar extrem de periculos: poluarea aerului. Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a tras un semnal de alarmă privind creșterea alarmantă a concentrațiilor de particule în suspensie, PM10 și PM2,5, în Capitală.

Cauzele poluării: vremea și activitățile umane

Condițiile meteorologice nefavorabile, precum calmul atmosferic cu viteze ale vântului sub 0,5 m/s, umiditatea ridicată și inversiunea termică, au împiedicat dispersia poluanților. Aceste condiții au dus la acumularea poluanților emiși de surse precum încălzirea rezidențială cu combustibili solizi, traficul intens și activitățile industriale.

Cartierele cu aer irespirabil

Stațiile de monitorizare au înregistrat concentrații periculos de ridicate în următoarele zone:

• Voluntari (Stația B27): Cea mai mare concentrație de poluanți.
• Colentina (Stația B15): Următoarea pe lista neagră.
• Bragadiru (Stația B11): Nici aici situația nu este mai roz.

În restul orașului, deși nu s-au înregistrat vârfuri evidente, valorile medii orare au rămas constant ridicate, depășind limitele legale stabilite de Legea 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.

Ce înseamnă PM?

PM reprezintă termenul englezesc „Particulate Matter”, tradus în română ca „particule în suspensie”. Acestea sunt particule microscopice solide sau lichide prezente în aer, care pot avea diverse origini și dimensiuni.

PM10 se referă la particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri (µm), în timp ce PM2.5 include particule cu diametrul mai mic de 2.5 µm. Pentru a pune în perspectivă, un fir de păr uman are un diametru de aproximativ 100 µm, ceea ce înseamnă că particulele PM2.5 sunt de circa 40 de ori mai mici.

Aceste particule provin din diverse surse:

PM10: praf de la șantiere de construcții, polen, mucegai, activități agricole și alte surse mecanice.

PM2.5: emisii rezultate din arderea combustibililor fosili (benzină, motorină, cărbune), procese industriale, fumul de țigară și alte surse de combustie.

Datorită dimensiunilor lor reduse, particulele PM2.5 pot pătrunde adânc în plămâni și chiar în fluxul sanguin, fiind asociate cu probleme respiratorii și cardiovasculare. Particulele PM10, deși mai mari, pot provoca iritații ale ochilor, nasului și gâtului.

Așadar, când auziți termenii PM10 și PM2.5 în discuțiile despre calitatea aerului, aceștia se referă la dimensiunea particulelor poluante și la potențialul lor impact asupra sănătății umane.

Surse multiple, probleme multiple

ANPM subliniază că nu există o sursă singulară de poluare, ci mai degrabă multiple surse de mică intensitate, răspândite în zonele periferice ale Bucureștiului și în localitățile limitrofe. Aceste surse contribuie cumulativ la degradarea calității aerului.

Indicii de calitate a aerului: De la „rău” la „extrem de rău”

Indicii de calitate a aerului, calculați pe baza concentrațiilor medii zilnice de PM10 și PM2,5, au atins valori îngrijorătoare, variind de la „rău” la „extrem de rău”. ANPM a informat atât Garda Națională de Mediu, cât și Direcția de Sănătate Publică a Municipiului București despre această situație critică.

Măsuri și recomandări

În contextul în care condițiile meteorologice nefavorabile persistă, autoritățile recomandă:

• Limitarea activităților în aer liber, în special pentru persoanele vulnerabile.
• Utilizarea mijloacelor de transport în comun pentru a reduce emisiile din trafic.
• Evitarea arderii deșeurilor și a utilizării combustibililor solizi pentru încălzire.

Când aerul devine dușmanul invizibil permanent…

Poluarea aerului în București reprezintă o problemă serioasă, cu impact direct asupra sănătății locuitorilor. Este esențial ca autoritățile și cetățenii să colaboreze pentru a implementa măsuri eficiente de reducere a poluării și pentru a asigura un mediu sănătos pentru toți.