Bugetarii nu se lasă doborâți de austeritate! Aceștia continuă să primească sporuri

Publicat: 04 apr. 2025, 15:51, de Patrisia Brătan, în ACTUALITATE , ? cititori
Bugetarii nu se lasă doborâți de austeritate! Aceștia continuă să primească sporuri
sursa foto: Libertatea

În plină perioadă de austeritate, bugetarii ne salută  din vacanțe. În continuare aceștia își primesc sporurile, chiar la valoarea maxim admisă, în ciuda măsurilor impuse de Guvern. Mai mult, cei de la conducere beneficiază de bani în plus pentru expunere la praf sau radiații.

Bugetarii primesc, privații plătesc

Bugetarii şi sporurile, legați pe viață! Oricâte măsuri de austeritate s-ar implementa în România, aceștia nu renunță la bonusul lor pentru hemoroizi, pe lângă miile de euro salariu. Toți bugetarii primesc maximul admis de 15% din salariu, în timp ce un muncitor din zona privată (ospătar, mecanic, tâmplar)  primește intre 450 și 550 lei spor.

Colac peste pupăză, cei mai mulți angajați ai statului primesc şi un spor de 950 de lei pentru că au titlul de doctor. Directorii, consilierii şi șefii sunt, de asemenea privilegiați. De ce? Ei primesc 1500 de lei brut pentru că le-ar putea fi pusă viața în pericol de la stat prea mult la birou.

Guvernul dă bani de pomană

Guvernul sare în sprijinul oamenilor să ofere bani pentru expunere la praf sau radiații, dar… nu în cazul nostru. Acest lucru se poate întâmpla doar cu o condiție şi anume: să ne infiltrăm la stat. Sporurile care încurajează lenea ating procentul maxim de 15%, deși legea prevede şi alte opțiuni, de 5% sau 10%.

În acest context, toți bugetarii își primesc sporurile, indiferent că muncesc sau nu. Cei care se bucură cel mai mult de bani sunt, culmea, chiar cei care lucrează în condiții bune. De la birou sau poate chiar de acasă, de pe telefon.

Criticii acestei practici trag un semnal de alarmă în acest sens. Ei subliniază faptul că există oameni care rămân fără bani de la o lună la alta şi se confruntă cu tăieri de salarii, în timp ce bugetarii continuă sa se bucure de privilegii care par a fi disproporționate, în raport cu calitatea economică a țării.