Bugetul pentru 2025: Cine câștigă și cine pierde

Ce înseamnă creditele de angajament? Creditele de angajament reprezintă sumele pe care instituțiile publice au dreptul să le angajeze pentru cheltuieli viitoare, dar care nu sunt neapărat cheltuite în anul curent. Acestea sunt folosite pentru proiecte multianuale, cum ar fi infrastructura sau achizițiile mari. În schimb, creditele bugetare sunt sumele efectiv alocate pentru cheltuieli în anul respectiv.

21:24 • POLITICĂ

Ședință de Guvern. Sâmbătă se adoptă bugetul

18:23 • ACTUALITATE

Ministrul Finanțelor anunță când va fi finalizat bugetul de stat. Ce alocare-surpriză ar putea fi

Cine primește mai mulți bani?

1. Ministerul Transporturilor este marele câștigător, cu o creștere de +332% la creditele de angajament (150 miliarde lei) și +19,66% la creditele bugetare (43,2 miliarde lei). Această majorare sugerează investiții masive în infrastructura de transport.
2. Ministerul Energiei înregistrează o creștere impresionantă la creditele bugetare (+152,60%), ceea ce ar putea indica măsuri de sprijin pentru tranziția energetică și subvenții.
3. Ministerul Finanțelor vede o creștere de +101,90% la creditele de angajament și +38,52% la cele bugetare, ceea ce poate reflecta noi programe de finanțare și măsuri fiscale.
4. Ministerul Muncii beneficiază de +16,39% la creditele bugetare, ceea ce sugerează fonduri mai mari pentru pensii, ajutoare sociale și alte măsuri de sprijin pentru populație.
5. Ministerul Sănătății primește +35,11% la creditele bugetare și +13,20% la creditele de angajament, indicând o posibilă alocare suplimentară pentru spitale și echipamente medicale.
6. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are o creștere de +37,93% la creditele bugetare, ceea ce înseamnă că România mizează pe atragerea și utilizarea fondurilor europene.

Cine primește mai puțini bani?

1. Ministerul Energiei pierde semnificativ la creditele de angajament (-70,44%), ceea ce arată o scădere a proiectelor angajate pe termen lung.
2. Ministerul Agriculturii are o reducere de -5,76% la creditele bugetare, ceea ce poate afecta programele de sprijin pentru fermieri.
3. Ministerul Dezvoltării pierde -12,15% la creditele bugetare, ceea ce ar putea însemna tăieri în investițiile locale.
4. Ministerul Afacerilor Externe suferă o scădere de -18,95% la creditele bugetare, ceea ce poate însemna o restrângere a activității diplomatice.
5. Ministerul Public și Înalta Curte de Casație și Justiție primesc bugete reduse cu peste -16%, respectiv -25%, ceea ce poate avea impact asupra sistemului judiciar.
6. Autoritatea Electorală Permanentă înregistrează o reducere drastică de -65,57%, semn că 2025 nu este an electoral major.

Ce înseamnă aceste schimbări?

Creșterile semnificative la Ministerul Transporturilor, Ministerul Finanțelor și Ministerul Muncii arată că Guvernul vrea să investească în infrastructură, să mențină echilibrul bugetar și să sprijine populația. În schimb, scăderile la Ministerul Agriculturii și Ministerul Dezvoltării sugerează o reducere a investițiilor locale.

Pe de altă parte, sistemul judiciar și cel diplomatic vor avea mai puțini bani la dispoziție, iar energia pare să fie domeniul cel mai afectat de tăieri la creditele de angajament.