Burduja, adevărul despre costurile ridicate pe care le are România la energie: Sunt două cauze principale

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a adus în prim-plan o realitate incomodă despre sectorul energetic din România. Potrivit acestuia, percepția conform căreia România ar fi „un mare producător de energie” este doar un mit, care nu mai corespunde situației actuale. Într-o intervenție televizată, Burduja a explicat motivele care au condus la această situație și ce măsuri sunt luate pentru a redresa sectorul energetic.

Burduja, despre scăderea capacităților de producție energetică

Unul dintre cele mai semnificative aspecte subliniate de ministru a fost reducerea considerabilă a capacităților de producție energetică din România în perioada 2009-2022. Burduja a precizat că, în acest interval, au fost închise unități de producție care însumau peste 7.000 de megawați – o pierdere echivalentă cu producția a zece reactoare nucleare de la Cernavodă.

Majoritatea acestor capacități proveneau din centrale pe bază de cărbune sau gaze naturale, considerate depășite tehnologic și costisitoare, dar care asigurau un aport constant și semnificativ de energie.

12:34, 21.12.2024 • ECONOMIE

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat 62 de contracte de finanţare pentru parcuri solare pentru primării şi instituţii publice

21:04, 13.12.2024 • ACTUALITATE

Ministrul Burduja spune cum va ajuta România Republica Moldova să treacă de criza energetică

Această diminuare a capacităților de producție, combinată cu lipsa investițiilor în infrastructură, a condus la o dependență crescută de importuri pentru a acoperi consumul național.

„Nota de plată” a fost inevitabilă, susține ministrul, iar acest lucru se reflectă în prețurile ridicate ale energiei electrice pe piața SPOT, unde cererea mare și oferta limitată determină creșterea tarifelor.

De ce plătește România prețuri ridicate pe piața SPOT?

Ministrul Energiei a explicat că, pe piața SPOT – cunoscută drept „piața zilei următoare” –, România înregistrează uneori prețuri mai mari comparativ cu alte state europene. Această situație se datorează, în principal, a două cauze majore:

1. Lipsa capacităților de producție energetică suficiente – România nu mai poate să-și acopere consumul intern de energie, fiind nevoită să importe. Importurile se realizează de obicei în momente în care și alte state din regiune au o cerere crescută, ceea ce conduce la o competiție intensă pe piață.
2. Faptul că cererea depășește oferta disponibilă – Atunci când multe state vecine, precum Bulgaria, Ungaria, Polonia sau Grecia, importă energie în același timp, prețurile urcă semnificativ.

Cu toate acestea, Burduja a subliniat că, datorită schemei de plafonare și compensare implementate de autorități, românii beneficiază de al cincilea cel mai mic preț la energie electrică și al patrulea cel mai mic preț la gaze naturale din Uniunea Europeană.

„Românii plătesc al cincilea cel mai mic preţ la energie electrică şi al patrulea cel mai mic preţ la gaz, pentru că avem o schemă de plafonare-compensare. Pe piaţa SPOT, pe piaţa zilei următoare, cum se spune, e adevărat că sunt zile în care România are preţuri ridicate în raport cu celelalte state europene, de multe ori sunt preţuri similare cu Bulgaria, Grecia, Polonia, Ungaria.

Şi sunt două cauze principale aici. Prima este lipsa capacităţilor de producţie; acest mit că România este un mare producător de energie a fost valabil acum 30 de ani, poate şi 20 de ani, dar cert este că, din 2009 până în 2022, în România s-au închis capacităţi de peste 7.000 de megawaţi, deci cât 10 reactoare de la Cernavodă şi toate erau producţie în bandă, cărbune sau gaz.

E adevărat, grupuri mai vechi, costuri mai mari, dar le aveam. Şi acum, sigur că neinvestind atâţia ani de zile, a venit şi nota de plată, pentru că noi nu ne mai acoperim consumul. Şi atunci, ce facem? Importăm la intervale orare la care toate celelalte state din jur, în general, importă. Şi atunci, pe o cerere mare, pe un consum mare şi o ofertă mică, sigur că preţul este sus”, a afirmat ministrul Energiei, la Antena 3.

Investiții și soluții pe termen lung

În fața acestor provocări, autoritățile au început să ia măsuri pentru a redresa situația. Sebastian Burduja a anunțat că România a atras investiții de aproximativ 14 miliarde de euro pentru modernizarea și extinderea sistemului energetic. Obiectivul principal al acestor investiții este dublarea producției de energie electrică în următorii ani.

Ministrul a precizat că, în domeniul gazelor naturale, România ar putea deveni autosuficientă chiar mai devreme, începând cu anul 2027. În ceea ce privește energia electrică, se estimează că în următorii 5-6 ani, România va trece de la statutul de importator la cel de exportator de energie. Burduja a subliniat că, în viitor, alte state vor depinde de România, și nu invers, ceea ce va reprezenta o schimbare semnificativă în contextul regional și european.

”La gaz, nu mai vorbesc, se va întâmpla asta, şi chiar mai repede, din 2027, dar la energie electrică, peste 5-6 ani, România va fi într-o cu totul altă situaţie, în care nu noi vom depinde de alţii şi alţii vor depinde de noi”, a adăugat Sebastian Burduja.