Burduja, la Luxemburg: România cere o piață de energie echitabilă în Europa, în fața prețurilor inacceptabile

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a abordat, în cadrul reuniunii miniștrilor energiei din UE de la Luxemburg, problema prețurilor la energie, evidențiind că acestea sunt semnificativ mai mari în Europa de Est comparativ cu cele din Europa de Vest. Burduja a subliniat că această situație este inacceptabilă într-o piață unică europeană și a cerut corectarea acestor nedreptăți pentru a asigura competitivitatea companiilor din România.

El a expus trei soluții esențiale:

1. Monitorizarea capacității fluxurilor transfrontaliere de energie și coordonarea lucrărilor de mentenanță pentru a preveni blocajele care afectează prețurile.
2. Accelerarea investițiilor în noi interconexiuni și asumarea unui calendar clar de către statele membre.
3. Implementarea de măsuri excepționale pe termen scurt pentru protejarea cetățenilor și economiilor europene.

Burduja a asigurat că România va avea suficiente resurse energetice în următorii ani, menționând investițiile semnificative în capacități de producție din gaze, nuclear, solar și eolian. În concluzie, el a reafirmat angajamentul României pentru o Europă unită, cu drepturi egale în piața de energie, conform viziunii lui Jean Monnet.

Mai jos vă prezentăm întreaga postare a ministrului Sebastian Burduja de pe Facebook:

La reuniunea din Luxembourg a miniștrilor energiei din UE, am ales să spun adevărul: prețurile la energie în Europa de Est sunt, de câteva luni, mult mai mari decât cele din Europa de Vest. Este incorect și inacceptabil, dacă vorbim de o singură Europă, cu o piață unică. Ne-am săturat să fim “pe roșu” pe harta prețurilor la energie. Poziția comună a României, Greciei și Bulgariei s-a bucurat de un larg sprijin.

Am explicat deschis ce se întâmplă. Lipsesc interconexiunile în centrul Europei, iar Ucraina are nevoie de tot mai multă energie de import, deși în anii trecuți era net exportator. Chiar dacă până în aprilie facturile românilor sunt plafonate, iar aceste presiuni nu se resimt, e o chestiune de principiu și de competitivitate pe termen lung. În aceste condiții, cum poate o companie românească să concureze cu una din Europa de Vest, nemaivorbind de cele din restul lumii?

Am venit cu trei soluții clare:

1. Monitorizarea strictă din partea Comisiei Europene a capacității fluxurilor transfrontaliere în țările de tranzit (unde există linii, dar nu sunt folosite decât în mică măsură) și coordonarea lucrărilor de mentenanță (care pot bloca brusc anumite interconexiuni, ceea ce duce la creșterea masivă a prețurilor).

2. Accelerarea investițiilor în interconexiuni noi și asumarea unui calendar clar din partea tuturor statelor membre. România este deja interconectată cu absolut toți vecinii prin 9 linii și lucrăm la încă 9, inclusiv 2 cu frații noștri de peste Prut. Avem acum 3500MW capacitate, reprezentând 20% din capacitatea totală și 38% din producția maximă zilnică! Alții nu au nici 15%, cât le cere UE, fără a fi interconectați cu vecinii lor, tot membri UE.

3. Măsuri excepționale pe termen scurt pentru protejarea cetățenilor europeni și a economiilor statelor membre. Trebuie să ne asigurăm că în UE piața de energie funcționează echitabil pentru toată lumea, iar nedreptățile sunt corectate rapid.

Peste 3-5 ani, România nu va mai avea aceste probleme și nu va mai depinde de alții — vor avea alții nevoie de noi. Pentru că cele peste 13 miliarde de euro în contracte semnate, bani nerambursabili atrași în mandatul meu, își vor spune cuvântul și vom avea încă 3500MW gaz, 2200MW nuclear, 10000MW solar și eolian, plus finalizarea hidrocentralelor începute (300MW), gazele din Neptun Deep și peste 1000MW stocare.

Până atunci, lucrurile sunt clare: România cere răspicat o singură Europă, cu aceleași drepturi pentru toți pe piața de energie. Doar așa vom împlini visul lui Jean Monnet pentru o Europă a unității, prosperității și păcii.