Burduja: România riscă să nu mai participe la programele Agenţiei Spaţiale Europene din cauza datoriilor

România riscă să nu mai poată participa la viitorul ciclu de programe ale Agenţiei Spaţiale Europene (ESA), dacă nu va plăti cel puţin 63 de milioane de euro din datoria de 102 de milioane de euro către acest for, a atras atenţia, joi, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja.

„Prin 2018, (…) România şi-a pierdut dreptul de vot în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene, un caz singular, nefericit la nivelul structurii ESA. S-a întâmplat asta ca urmare a faptului că România nu a efectuat anumite plăţi pe care ESA le aştepta în perioada 2017 – 2019. Ulterior, România a făcut anumite plăţi, dar nu a reuşit să recupereze tot ceea ce datora şi atunci ne regăsim la nivelul zilei de astăzi cu o datorie de 102 de milioane de euro, cu dreptul de vot în continuare suspendat şi (…) cu perspectiva sumbră de a nu putea participa la viitorul ciclu de trei ani de programe ale Agenţiei Spaţiale Europene, dacă nu va reuşi să achite sumele solicitate. Discutăm de o sumă minimă de 63 de milioane care ar trebui achitată către ESA pentru a putea să ne prezentăm la apelurile din noiembrie”, a precizat Burduja, joi, în cadrul unui eveniment organizat de Agenţia Spaţială Română cu sprijinul Ministerului Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Potrivit lui Burduja, România are o imagine bună în acest domeniu la nivel internaţional prin expertiza cercetătorilor din ţara noastră.

„România, în cadrul unui proces participativ, a îndeplinit şase zone de specializare inteligentă, inclusiv domeniul aerospaţial, deci este un domeniu de interes strategic pentru economia românească, pentru viitorul României. Vorbim despre fonduri, investiţii care au generat un factor de multiplicare mare, adică, la fiecare leu investit în economie, discutăm de un factor de la 4 la 12-14 de multiplicare”, a subliniat ministrul.

13:15 • POLITICĂ

The Guardian: România la un moment de cotitură. Candidații pro-UE își dispută întâietatea cu cei anti-migrație

13:45, 21.11.2024 • POLITICĂ

Reuniunea de închidere. Câte proiecte a finanţat Programul România-Ucraina 2014-2020 şi care este valoarea lor

El a menţionat că România, Europa şi omenirea trec printr-o serie de „crize multiple”, context în care a anticipat că presiunile economice şi sociale se vor intensifica.

În opinia lui Sebastian Burduja, cei care se luptă să crească bugetul Cercetării se vor confrunta cu argumentul lipsei banilor pentru acest domeniu. „Să promovăm ideea că un ban direcţionat spre cercetare, inovare nu este o cheltuială, este o investiţie în viitorul acestei ţări şi în viitorul economiei acestei ţări şi asta ne arată exemplul altor state foarte înţelepte, care au ales să îşi aloce 3-4% din PIB către Cercetare. Noi suntem la 0,7. (…) România are anumite angajamente de care trebuie să se ţină în faţa partenerilor internaţionali. Pe de altă parte, este dreptul firesc al cetăţenilor şi al instituţiilor statului să înţeleagă foarte clar ce se întâmplă cu aceşti bani care sunt transmişi către Agenţia Spaţială Europeană şi (…) se întorc în proporţie de peste 80%”, a adăugat ministrul.