Ca-n filme: Cum a ajuns Portul Constanța „punctul fierbinte” al drogurilor lumii

Prin Portul Constanța ajung drogurile produse în Columbia, când este vorba de cantități importante. Vorbim despre o cantitate de la peste 10 kilograme, la câteva tone. Alte rețele apelează la cărăuși români sau chiar la serviciile de coletărie, așa cum reiese din rapoartele DIICOT, consultate de Europa Liberă.

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a descoperit în luna iulie două rețele de traficanți care transportau în România droguri originare din Columbia, America de Sud.

Printre membrii rețelelor au fost identificate și persoane din această țară, pe care organizațiile internaționale o plasează în topul mondial al producătorilor de stupefiante.

Conform datelor obținute de la DIICOT, 40% din drogurile care sunt comercializate în Europa sunt produse în Columbia. Una dintre rețelele descoperite în luna iulie aducea drogurile prin Portul Constanța. Un raport publicat săptămâna aceasta de The Global Initiative Against Transnational Organized Crime numește Portul Constanța drept una dintre cele mai importante porți de intrare în Balcani pentru drogurile din America de Sud.

14:38, 19.12.2024 • Sănătate

Un drog care face ravagii printre tineri!

13:40, 17.12.2024 • ACTUALITATE

Parlament/Zi specială dedicată luptei antidrog; Deputat USR: Vrem măsuri, nu zile simbolice

Noi suntem ruta de rezervă

România reprezintă o rută de rezervă a traficului de droguri din America de Sud, principalele rute sunt spre state din Vestul Europei. Cum problema cea mai mare a traficanților din America Latină nu este producerea și vânzarea, ci transportul cocainei, rutele de rezervă sunt uneori preferate de narcoinfractori. „România, ca și Bulgaria, Moldova și Ucraina sau Turcia, prin porturile de la Marea Neagră, reprezintă o alternativă viabilă, ocolitoare, de introducere a cocainei în Europa. Facilitățile oferite de portul Constanța și influența unor elemente cu caracter criminogen în administrația organelor de control și entităților economice din porturile de la Marea Neagră creează premisele utilizării acestei alternative”, a declarat un procuror DIICOT pentru Europa Liberă.

„Cetățenii români stabiliți în statele din America de Sud contribuie activ la crearea unor legături stabile – capete de pod – pentru grupările de trafic de droguri interesate de dezvoltarea unor alternative la rutele consacrate în traficarea cocainei. De asemenea, cetățenii români stabiliți în străinătate contribuie la crearea unor legături infracționale cu grupări implicate în traficul de cocaină”, se precizează într-un raport al DIICOT din acest an.

Potrivit Europa Liberă, avantajul introducerii drogurilor prin România este lipsa infrastructurii de control. Așa cum observă și specialiștii de la The Global Initiative Against Transnational Organized Crime, în Portul Constanța mare parte a containerelor sunt controlate la mână, după ce un angajat al Vămii decide că un container prezintă un risc mai ridicat să aibă ascunse produse ilegale.

Pentru că nu suntem în Schengen

„Portul Constanța rămâne o alternativă de introducere a marilor cantități de cocaină în Europa. Cocaina provenită din America de Sud este introdusă în Europa de grupările transnaționale folosind rute diversificate, metode de disimulare sofisticate, România reprezentând o alternativă viabilă prin facilitățile oferite de porturile de la Marea Neagră”, se precizează într-un referat al DIICOT care privește traficul de droguri prin România.

Dezavantajul introducerii drogurilor prin România este că aceste substanțe trebuie apoi să mai treacă o dată prin controale de frontieră pentru a ajunge în statele europene dezvoltate din Vest. Aceasta deoarece România nu face parte din spațiul Schengen.

„După introducerea cocainei în România, această urmează ruta balcanică spre Europa de Vest. Infrastructura infracțională dezvoltată pentru traficarea marilor cantități de heroină și drogurilor sintetice este folosită și pentru traficarea cocainei. Această infrastructură este disimulată cu activități comerciale legitime care să evite eventuale analizele de risc”, se mai precizează într-un raport al DIICOT legat de traficul de droguri.

Trei precizări îngrijorătoare din raportul The Global Initiative Against Transnational Organized Crime 

• Portul Constanța este cel mai mare port comercial din Marea Neagră și o poartă de intrare în UE, inclusiv prin fluviul Dunărea. Locația sa și unele elemente criminogene, inclusiv corupția la scară largă în rândul funcționarilor vamali și al portului ofițerii de conducere, au făcut din portul un magnet pentru rețelele criminale românești și străine, mai ales din Turcia și Bulgaria.
• Portul românesc este un bun exemplu de „paradisuri sigure” pentru traficanți.

• Reputația unui port poate face din el un magnet criminal. De exemplu, la un moment dat, trebuie să se fi răspândit vestea că Portul Constanța are o securitate slabă și nu are scanere. Până în 2019, a fost în afara radarului de aplicare a legii ca un potențial hotspot pentru droguri – exact tipul de reputație care l-ar face atractiv pentru traficanții care doresc să exploateze un punct de intrare.