”Cabinetul Șoșoacă”: amazoana ne rezolvă – face ea Guvern!

Deși medicul psihiatru încă o așteaptă la cabinet, Șoșo a decis să amâne consultația. Are treburi importante. Cum ar fi să scoată Țara din necaz. Fiindcă, absolut întâmplător, are pregătite deja numele care ar merita să preia frâiele Puterii. Momentul e propice, toată lumea face guverne prin cârciumi. Așa că merge și Cabinetul Șoșoacă. Hai să-l vedem:

Componența propusă a Guvernului S.O.S. România

Conform listei publicate, structura guvernului ar include următoarele ”personalități”:

• Prim-ministru: Diana Iovanovici-Șoșoacă – cunoscută pentru pozițiile sale naționaliste și activismul vocal în spațiul public.
• Ministrul Învățământului și Cercetării: Prof. Florian Colceag – supranumit „antrenorul de genii”, recunoscut pentru contribuțiile sale în educația copiilor supradotați.
• Ministrul Culturii Naționale: Miron Manega – jurnalist și promotor cultural, implicat în diverse proiecte artistice și literare.
• Ministrul Sănătății: Dr. Adina Alberts – medic estetician și personalitate publică, cunoscută pentru opiniile sale în domeniul medical.
• Ministrul Economiei și Finanțelor: Conf. univ. dr. Cristian Sălășan – cadru universitar cu expertiză în economie și finanțe.
• Ministrul Apărării Naționale: General (r) Mircia Chelaru – fost șef al Statului Major General al Armatei Române, cu o vastă experiență militară.
• Ministrul Afacerilor Externe: Prof. univ. dr. Anca Nițulescu – diplomat și profesor universitar, cu experiență în relațiile internaționale.
• Ministrul Justiției: Av. Dan Chitic – avocat și activist, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de sistemul judiciar actual.
• Ministrul Afacerilor Interne: Col. (r) Valeriu Ștefan Zeca – fost ofițer de poliție, cu experiență în domeniul ordinii publice.
• Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Conf. univ. dr. Costel Vânătoru – specialist în agricultură și cercetător, implicat în proiecte de dezvoltare rurală.
• Ministrul Mediului și Pădurilor: Dr. Elena Radu – expert în protecția mediului, cu activitate în domeniul conservării naturii.
• Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Ing. Cătălin Berenghi – antreprenor și activist, cunoscut pentru inițiativele sale civice.
• Ministrul Muncii și Protecției Sociale: Dr. Maria Vasii – avocat și specialist în dreptul muncii, cu experiență în protecția drepturilor angajaților.
• Ministrul Tineretului și Sportului: Ionuț Iftimoaie – fost sportiv de performanță, cu notorietate în lumea sportului românesc.
• Ministrul Turismului: Anca Pandrea – actriță și promotoare a valorilor culturale românești.
• Ministrul Digitalizării: Luis Lazarus – jurnalist și realizator TV, cu interes în domeniul tehnologiei și digitalizării.
• Director SRI: Cozmin Gușă – analist politic și fost secretar general al PSD, cu experiență în domeniul securității naționale.
• Director SIE: Gen. (r) Silviu Predoiu – fost director adjunct al Serviciului de Informații Externe, cu o carieră îndelungată în informații.

Reacții și viziuni

Anunțul privind ”formarea” unui guvern suveranist a generat imediat reacții în spațiul public românesc. Multă lume jubilează la gândul că, în sfârșit, s-a găsit cineva destoinic care să-și asume greaua misiune. Alții, la fel de mulți, deplâng onest faptul că, dacă își asumă guvernarea, Șoșoacă și compania își vor pierde mult din farmecul și comicul natural. Iar cei mai mulți râd în hohote. Fiindcă își imaginează deja cum va arăta Prim-ministresa Șoșoacă alături de nostima doamnă Meloni. Sau cum se va stropși la Macron, filmându-l cu mobilul (ca să aibă dovezi că i s-a tapotat dodoneața!)

Gata. I-am băgat în seamă suficient.

Cabinetul de vis al Dianei Șoșoacă arată ca o varză murată care a început să putrezească. Așa și miroase. Sunt pe-acolo nume care, la o săpătură mai atentă, vor intra repede pe lista celor care trebuie cercetați pentru colaborare cu orchestratorii recentei tentative de lovitură de stat.

Dar hai să ne prefacem că încă nu știm nimic…

… și să zicem că am ajunge vreodată să fim conduși de această imensă cloacă de frustrați. Cum ar scoate Țara din impas un ”Cabinet Șoșoacă”?

Guvernul Șoșoacă: măsuri revoluționare pentru redresarea României

Într-un scenariu imaginar, Guvernul condus de Diana Iovanovici-Șoșoacă ar implementa soluții inedite pentru a aborda provocările economice și sociale ale României. Să le explorăm:

1. Deficitul bugetar uriaș

Pentru a reduce deficitul, Guvernul Șoșoacă ar putea lansa o campanie națională de colectare a fondurilor, intitulată „Donați pentru Suveranitate”. Cetățenii convinși că România nu e suficient de suverană ar fi încurajați să contribuie cu aur, bijuterii și alte obiecte de valoare, reamintind de vremurile în care patriotismul se măsura în grame de metal prețios. În plus, s-ar putea introduce o taxă pe fake news, aplicabilă tuturor publicațiilor care difuzează informații false, generând astfel venituri considerabile la buget.

2. Fiscalitatea împovărătoare

Pentru a simplifica sistemul fiscal, Guvernul Șoșo ar putea implementa „impozitul pe hlizeală”: o cotă unică aplicată în funcție de frecvența cu care contribuabilii se hlizesc la grobianismele Vuvuzelei Supreme. Astfel, cei mai fericiți cetățeni ar plăti mai puțin, stimulând bunăstarea generală. De asemenea, s-ar putea introduce deduceri fiscale pentru cei care participă la manifestații pro-guvernamentale, încurajându-se astfel implicarea civică.

3. Corupția din administrație, justiție, poliție, servicii, armată și biserică

Pentru a combate corupția, Guvernul Șoșoacă ar putea institui „Detectorul de Adevăr Național”: un aparat portabil obligatoriu pentru toți funcționarii publici, care emite semnale sonore la fiecare minciună rostită. În plus, s-ar putea organiza concursuri de integritate, cu premii constând în vacanțe în locații secrete, unde câștigătorii pot învăța tehnici avansate de onestitate de la maeștri anonimi.

4. Relațiile internaționale

Pentru a întări poziția României pe scena globală, Guvernul ar putea propune „Diplomația Dacică”: trimiterea de soli îmbrăcați în costume tradiționale dacice la toate întâlnirile internaționale, pentru a impresiona și deruta partenerii externi. De asemenea, s-ar putea iniția un program de schimb cultural intitulat „Adoptă un Străin”, prin care cetățenii români găzduiesc temporar diplomați străini, oferindu-le o experiență autentică a vieții autohtone. Aici există și versiunea hard, ”Adoptă un Român Din Diaspora Care A Votat Călin Georgescu”. Deși e dificil, fiindcă nimeni nu recunoaște. E greu să-i prinzi.

5. Educația și sănătatea

Educație: Școala Vieții (cu majusculă)

Manuale scrise la portavoce: Orele de istorie vor include un nou capitol intitulat „Suveranitatea de la Decebal la Diana”, iar copiii vor fi evaluați pe baza capacității de a țipa „TRĂIASCĂ ROMÂNIA!” mai tare decât profesorul.

Reforma limbii străine: Engleza, franceza și germana vor fi înlocuite cu limba dacică. Elevii vor învăța alfabetul pe rune și vor trebui să recite poezii patriotice din memorie.

Uniformele școlare: Ie și opinci pentru toți. Cine apare în blugi sau cu telefon modern va fi trimis direct la cursuri de reeducare rurală. Și acolo îi preia Bulai.

Sănătate: Terapia prin vibrații patriotice

Programe medicale noi: Tratamentele clasice vor fi înlocuite de „Infuzia cu esență de tricolor”, unde pacienții se vor înveli într-un steag și vor fi obligați să asculte discursuri motivaționale în timp ce beau ceai din muguri de brad.

Medicina de urgență reformulată: Ambulanțele vor fi înlocuite cu căruțe trase de cai, în spiritul tradiției, iar fiecare doctor va fi dotat cu un fluier pentru a-și face simțită prezența.

Medicamente pe bază de autenticitate: Antibioticele vor fi eliminate complet, în favoarea tincturilor de usturoi și decocturilor din frunze de nuc, recunoscute ca „antivaccinuri naturale”.

Cum am ajuns aici?!?

Râdem, râdem, dar realitatea e că un segment semnificativ din societate vede în astfel de scenarii soluții viabile pentru viitorul României. În spatele amuzamentului nostru se ascunde o întrebare serioasă: cum am ajuns aici? Cum a devenit absurdul un răspuns acceptabil la probleme reale? Este simplu să ironizăm, dar mult mai greu să construim alternative care să inspire și să educe.

Poate că răspunsul nu stă în respingerea vocilor „altfel”, ci în a le asculta și a le contracara cu fapte, cu politici clare, cu viziuni care să vorbească unei națiuni dezamăgite. Dacă râsul ne eliberează, înțelepciunea ne obligă să acționăm. Iar viitorul României nu poate fi clădit pe strigăte sau pe iluzii, ci pe încrederea că schimbarea adevărată vine din muncă, educație și dialog – nu din fantasmagorii împachetate în steagul național.