Cadastrarea, un fel de alba-neagra între ANCPI și APIA

Deși au trecut mai bine de zece ani de când a fost lansat programul național de cadastru, prin ANCPI,  doar o mică parte din teritoriul țării are fișă de cadastru. Iată cum stau lucrurile în realitate.

Potrivit datelor comunicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), la finalul lunii mai 2024, din totalul de 3.181 UAT-uri din România, au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 251 UAT-uri (din care în 217 UAT-uri în integralitate și în 34 UAT-uri parțial), precum și în sectoare cadastrale cu o suprafață totală de peste 5,67 milioane de hectare, la finalul lunii mai.

În anul 2024, au fost finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 26 UAT-uri, precum și în sectoare cadastrale, cu o suprafață totală aferentă de 390.884,82 hectare.

Potrivit acelorași date ANCPI, la momentul actual sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică cofinanțate de către ANCPI în 18 UAT-uri și în 752 sectoare cadastrale, cu o suprafață de 130.678,51 hectare.

21:10, 27.06.2024 • Agricultura

APIA a plătit viticultorilor peste 167 milioane lei

08:41, 18.06.2024 • Agricultura

Din top 100 firme care cultivă grâu, porumb și floarea soarelui, 40 au capital străin

Pe de altă parte, Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) spune altceva. Din suprafața totală de 9,54 milioane de hectare de terenuri agricole pentru care fermierii primesc bani de la APIA, până la finalul lunii mai 2024 au fost înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară 7,7 milioane de hectare, ceea ce reprezintă 81% din suprafața pentru care este solicitată plata subvențiilor de către APIA.

Deci, până la urmă, cui să dai crezare?

Teoretic, cel puțin, ANCPI este instituția acreditată prin lege să organizeze și să controleze toată activitatea de cadastru din România. Deci, ar trebui să fie organismul care are datele exacte și cunoaște amănunțit situația.

Pe de altă parte, APIA este organismul însărcinat cu plata subvențiilor pentru agricultură. Pe cale de consecință, ar trebui să dețină o situație amănunțită a suprafețelor agricole din România, căci la mijloc este vorba de bani, foarte mulți bani, proveniți din fonduri europene și de la Bugetul de Stat.

Cu toate acestea, între cifrele referitoare la cadastru prezentate de cele două instituții este o diferență de aproximativ două milioane de hectare. Adică aproximativ o cincime din suprafața arabilă a țării sau o zecime din suprafața totală a țării.

Deci, până la urmă, cum stăm cu cadastrul? Și, mai ales, când aflăm exact cât pământ avem și al cui e?