Cadou la plecare: Guvernul ”combate” deficitul alarmant cu o nouă majorare de salarii DOCUMENT

Ministerul Educației și Ministerul Cercetării au elaborat un proiect de Ordonanță de Urgență care modifică Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Modificările vizează, printre altele, majorarea salariilor pentru personalul didactic implicat în pregătirea practică a viitorilor educatori, învățători și profesori, dar și pentru cercetători din diferite domenii. Schimbările sunt justificate de necesitatea de a implementa legile ce reglementează carierele și statutul cercetătorilor, conform Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cu toate acestea, impactul financiar al acestor măsuri se va simți nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung, având în vedere contextul economic deja fragil al României. În condițiile unui deficit bugetar de aproximativ 8,5% din PIB și o datorie publică care a atins 54%, orice ajustare salarială în sectorul public adâncește presiunile asupra unui buget deja dezechilibrat.

15:31, 03.01.2025 • Finanțe

Deficitul bugetar al României pentru 2024: 8,7% din PIB – un semnal alarmant pentru stabilitatea economică

Detalii ale modificărilor salariale și justificarea lor

Ordonanța prevede majorări salariale semnificative pentru cercetători și cadre didactice, cu scopul de a asigura un echilibru între salariile din educație și cercetare, având în vedere disparitățile existente. Astfel, personalul didactic care se ocupă de practica pedagogică va beneficia de o majorare a salariului de bază între 10 și 25%, în funcție de timpul efectiv lucrat și numărul de studenți sau elevi coordonați.

De asemenea, cercetătorii vor primi majorări salariale substanțiale, cu salarii de bază ce pot ajunge până la 14.000 de lei pentru cercetătorii principali (R4) cu experiență de peste 25 de ani. Aceste măsuri vin în contextul în care România trebuie să alinieze legislația națională la standardele europene și internaționale privind salarizarea personalului din domeniile cercetării și educației.

Impactul asupra bugetului de stat

În termenii impactului financiar asupra bugetului general consolidat, majorările salariale vor crește cheltuielile bugetare semnificativ, în special în domeniul educației și cercetării. Potrivit estimărilor guvernamentale, cheltuielile de personal pentru cercetare și învățământ vor crește cu aproximativ 92 milioane de lei în anul 2024 și vor continua să crească treptat în următorii patru ani.

De asemenea, se estimează o creștere anuală a cheltuielilor de personal cu aproape 4% pe an, iar acest lucru va pune o presiune suplimentară pe un buget deja fragilizat. În total, impactul pe termen lung ar putea depăși 500 milioane de lei în următorii cinci ani, iar acești bani vor trebui acoperiți din veniturile bugetare, într-un context în care veniturile nu au fost ajustate corespunzător pentru a compensa aceste creșteri.

Deficitul bugetar: O situație deja alarmantă

România se află într-o situație economică deosebit de dificilă. Deficitul bugetar se apropie de 9% din PIB, iar datoria publică este deja de 54% din PIB, ceea ce pune presiune asupra stabilității financiare. Acest deficit ridicat face ca orice creștere a cheltuielilor publice să fie o provocare majoră, iar guvernul se confruntă cu dificultăți în a găsi surse de finanțare pentru noile majorări salariale.

La sfârșitul lunii octombrie 2024, premierul Marcel Ciolacu a declarat public că nu vor crește taxele, promițând că „nu se va mări TVA” și „nu se va crește nicio cotă unică”. Această poziție face ca măsurile fiscale de acoperire a deficitului să fie extrem de limitate, iar opțiunile guvernului pentru reducerea cheltuielilor sunt tot mai restrânse.

Provocările viitoare

În acest context, creșterile salariale pentru personalul didactic și cercetătorii din România, deși binevenite pentru a asigura o remunerație corectă și atractivă, vor reprezenta o povară suplimentară pentru bugetul public. Guvernul va trebui să găsească soluții pentru a echilibra cheltuielile și veniturile bugetare, iar în condițiile unui deficit bugetar deja ridicat, aceste măsuri ar putea contribui la o adâncire a crizei fiscale.