Călătorie pe Transfăgărăşan. Ce minunății puteți vedea

Nu-i aşa că, în vremea din urmă, n-aţi mai ajuns, din cine ştie ce motive, pe Transfăgărăşan? Poate că, fie şi măcar pentru simplul fapt că vremea e bună şi drumul nu e închis, ca în buza iernii, e momentul să dăm împreună, căci mărturisesc, nici eu nu am mai făcut de câțiva ani Transfăgărăşanul.

E piatra de încercare a şoferilor. Cel mai spectaculos loc din munţii patriei noastre. Drumul – aproape – cel mai abrupt de la noi. Lucrul care ne marchează, când îl descoperim. Şi aprecierile sau simplele referiri pot continua.

Barajul Vidraru

Gândit şi făcut să traverseze Munţii Făgăraş, drumul (DN 7C) pe care vi-l propunem acum, porneşte de lângă Piteşti, de la Arefu, şi ajunge în apropiere de Sibiu, la Cârţişoara, adică însumează 92 km şi urcă până la înălţimea de 2.040 m. Are tunele şi viaducte – tunelul de la Bâlea Lac are aproape un kilometru şi este plin de serpentine. El a fost construit între 1970 şi 1974, din ordinul lui Nicolae Ceauşescu. Aşa că, astfel stând lucrurile, vitezomanii trebuie să se abţină de la apăsat acceleraţia.

Dacă pornim dinspre Muntenia spre Transilvania, e bine să verificăm carburantul, pentru că nu plouă cu benzinării pe drum, dar şi starea maşinii, în general, căci nu-i va fi prea uşor pe coclaurile drumului. Nu poţi să nu opreşti, deşi cu greu – peisajul e mirific – la Barajul şi Lacul Vidraru.

Pensiuni, căci românii au învăţat că au locuri frumoase şi e bine să le arate şi altora, se găsesc destule, pentru un popas mai lung. Lacul are 465 milioane de metri cubi de apă, o lungime de 10,3 km şi o lăţime de 2,2 km. Suprafaţa totală este de 870 ha, iar adâncimea maximă de 155 metri. Barajul este al nouălea din lume şi al cincilea din Europa. Noaptea conturul său este luminat electric şi poate fi observat şi din avion.

La el se poate ajunge pe malul estic al lacului, pe drumul care urcă până la Bâlea. În apropiere, realizată de sculptorul Constantin Popovici, se află statuia lui Prometeu cu fulgerul în mână.

Pe urmele lui Ţepeş

Dacă tot pleacă drumul ăsta din coasta Arefului, o comună de lângă Piteşti, unde se mai păstrează încă urmele cetăţii Poienari, a lui Vlad Ţepeş, cum putem să n-o băgăm, fie şi pentru că e un loc istoric, în seamă? Mai ales că, se spune despre el – doar prin simpla asociere cu prinţul desemnat eronat ca fiind vampir – că încă bântuie vârcolacii pe aici. Unii spun că astea sunt prostii.

Ţepeş s-ar fi refugiat la cetate, dorind să scape de urmăritorii turci şi să treacă în Transilvania. Areşoaia, o femeie isteaţă, i-ar fi potcovit calul domnitorului invers, ca să deruteze atacatorii şi să poată să scape de furia lor, pe drumul secret, ştiut doar de oamenii locului. Mai târziu, cetatea Poienari a fost refăcută de Ţepeş şi numele lui a fost alipit de cetate. De aceea, mulţi cred că adevăratul loc al lui Dracula nu ar fi fost la Sighişoara, ci chiar în comuna Arefu.

Cum era cocoţată sus, dar merita să fie văzută, cetatea s-a pricopsit, când a fost făcut barajul de la Vidraru, cu peste o mie de trepte, care duc călătorul în buza cetăţii ascunse a lui Ţepeş. Culmea e că locului i s-a dus pâra şi străinii vin ca la Mecca să descopere urmele lui Dracula. Zic că merită să-l vedem şi noi, românii.

Zona Bâlea

Transfăgărăşanul trece pe lângă Lacul Bâlea, la 2.034 de metri altitudine, unde e indicat să ne oprim din nou. Lacul are 360 m lungime, lăţime de 240 m şi e adânc de 11 m. A fost declarat rezervaţie ştiinţifică, fiind un adevărat monument al naturii. Căldarea Glaciară Bâlea pare desprinsă din alte galaxii. Parcă nu seamănă cu nimic din munţii noştri. Iar tunelul de peste 850 m lungime te lasă cu gura căscată.

Dacă eşti mai slab de înger, e bine să pui în bagaje şi niscaiva extraveral. Musai să vezi cascada şi să faci poze… Este situată la 1.234 de metri înălţime şi apa cade de la 68 m înălţime! Posibilităţile de cazare nu lipsesc, dar trebuie făcute rezervări din vreme. Din 2006 aici s-a tot construit hotelul de gheaţă despre care, cu siguranță, a auzit toată lumea.

Tot aici se pot practica diferite sporturi, se pot face tot felul de excursii şi drumeţii, se poate folosi şi telecabina. Prima dată, la Lacul Bâlea s-a construit o cabană în anul 1904, de către Societatea Carpatina Transilvăneană, dar ea nu s-a mai păstrat până azi din cauza a tot felul de intemperii naturale şi nu numai. Hai, drum bun şi atenţie la serpentine!