Călin Georgescu a făcut recurs la decizia Curţii de Apel Bucureşti. I-a fost respinsă cererea în dosarul privind anularea alegerilor prezidenţiale

Călin Georgescu a înaintat un recurs împotriva deciziei Curții de Apel București, care îi respinsese anterior cererea de anulare a trei hotărâri ale Biroului Electoral Central (BEC). Aceste decizii, luate în urma hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) de a anula alegerile prezidențiale din 2024, au generat o amplă dezbatere juridică și politică.

Cronologia cazului Georgescu- CCR

Marți, Curtea de Apel București a respins cererea lui Călin Georgescu, calificând-o drept neîntemeiată. Aceeași decizie s-a aplicat și cererii de intervenție accesorie formulate de organizația Public Attitude, care susținea poziția contestatorilor. Hotărârea judecătoarei Cristina Ardelean putea fi atacată cu recurs în termen de cinci zile, iar Georgescu a făcut acest pas vineri, înregistrând cazul la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În cadrul dosarului, Georgescu a cerut anularea următoarelor hotărâri ale BEC:

08:30 • POLITICĂ

Crin Antonescu, despre Călin Georgescu: „E un pericol real, dar soarta noastră ar trebui decisă prin vot”

16:13 • POLITICĂ

Călin Georgescu, interviu cu influencerul pro-rus Jackson Hinkle

1. Decizia 230D/2024, prin care s-a dispus oprirea votării și a pregătirilor aferente în secțiile din țară și din străinătate, precum și sistarea utilizării aplicațiilor informatice legate de alegerile prezidențiale.
2. Decizia 231D/2024, care prevedea încetarea activității BEC și a birourilor electorale județene, în contextul anulării procesului electoral de către CCR.
3. Decizia 232D/2024, care modifica un articol din hotărârea anterioară, vizând indemnizațiile membrilor birourilor electorale din secțiile de votare din străinătate.

CCR a hotărât, în unanimitate, anularea alegerilor prezidențiale din 2024, pe motivul unor nereguli grave ce afectau validitatea întregului proces electoral. Decizia instanței constituționale a impus stabilirea unui nou calendar electoral, dar a generat nemulțumiri și contestații din partea unor actori politici și organizații civile.

Călin Georgescu, alături de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, a atacat legalitatea deciziilor luate de BEC și de alte instituții implicate. Printre pârâți se numără Guvernul României, Curtea Constituțională, președintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naționale, Statul Major al Apărării, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Serviciul Român de Informații (SRI) și primarul Elena Lasconi.

Călin Georgescu a susținut că hotărârile BEC reprezintă o încălcare a drepturilor fundamentale ale cetățenilor, acuzând autoritățile implicate de gestionare defectuoasă a procesului electoral. În recursul său, el argumentează că anularea votului prezidențial fără o justificare solidă afectează grav democrația și încrederea publicului în instituțiile statului.

De cealaltă parte, BEC și autoritățile implicate au apărat deciziile luate, invocând faptul că acestea au fost conforme cu hotărârea CCR și necesare pentru restabilirea legalității procesului electoral.