Campania electorală pentru prezidențiale 2024: Ce ar trebuie să urmărim, potrivit analiștilor politici

Suntem în prima zi a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. Deși sunt 14 candidați în cursa pentru scaunul de la Cotroceni, doar patru dintre ei sunt favoriți. Reprezentanții celor mai mari partide, Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL) și-au prezentat programele prezidențiale care au foarte multe puncte comune.

Publicația Puterea a cerut opinia analistului politic Radu Carp în ceea ce privește temele principale ale celor doi candidați, ce le diferențiază și fezabilitatea acestora.

Cred că principala deosebire este domeniul justiției. Domnul Ciolacu a spus că s-a discutat foarte mult despre justiție și că preferă să nu abuzeze de acest subiect, însă președintele are atribuții în domeniul justiției, chiar dacă se garantează independența justiției.

Justiția este o prerogativă importantă a mandatului de președinte

Analistul atrage atenția că în programul prezidential al lui Nicolae Ciucă, tema independenței justiției există, ceea ce nu este cazul contracandidatului său, Marcel Ciolacu.

12:44 • POLITICĂ

Piedone, despre România, țara fără președinți. Votează cu Ciolacu: Avem șansa de a ne recupera demnitatea

10:59 • ALEGERI

Unde poți vota în primul tur al alegerilor prezidențiale. Reguli de bază în ziua votului

De fapt, principalul garant al acestei independențe a justiției este președintele României, care prin numirile pe care le face poate să respecte sau nu voința magistraților și profesionalismul celor care sunt propuși pentru a fi validați. Deci, cred că este o prerogativă importanta a mandatului de președinte, care în cazul lui Nicolae Ciuca, există. În cazul lui Marcel Ciolacu, nu există.

Unii dintre candidați au impresia că pot interveni în economie

În rest, programele sunt foarte asemănătoare, adică, în general, toți candidații vor să mențină cursul european, euroatlantic al României. Unii dintre ei au impresia că pot interveni în economie. Președintele nu poate să intervină în economie decât prin intermediul primului ministru, dacă acesta dorește să aibă o colaborare cu președintele.

Puțini candidați au înțeles rolul constituțional al președintelui

Dar cred că puțini candidați au înțeles rolul constinuțual al președintelui. Cred că trebuie să ne uităm în primul rând la capitolele care privesc apărarea, politica externă și atribuțiile constituționale, chestiuni de securitate, problema justiției. Deci, efectiv, trebuie să ne uităm la aceste patru domenii pentru a avea o imagine despre cine este cel mai pregătit candidat pentru funcția de președinte.

Radu Carp precizează că președintele nu poate să intervină în economie, dar este garantul respectării prevederilor constituționale care privesc rolul guvernului și rolul autorităților publice în general în economie.

Dacă un partid politic deține majoritatea sau o majoritate relativă, el intră la negocieri cu un alt partid. Ori sigur că președintele nu poate să intre la aceste negocieri, dar poate să ceară respectarea unor principii clare care au adus rezultate în România. Cred că principiul acesta al cotei unice este un principiu de stat de peste 20 de ani, este un avantaj competitiv al României. Și cred că, fără a fi economist, oricine poate să înțeleagă faptul că este o prioritate, reducerea deficitului bugetar.

Alegeri prezidențiale 2024. Ordinea candidaţilor pe buletinul de vot

– poziţia nr. 1 – Elena-Valerica Lasconi – Uniunea Salvaţi România;
– poziţia nr. 2 – George-Nicolae Simion – Alianţa pentru Unirea Românilor;
– poziţia nr. 3 – Ion-Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat;
– poziţia nr. 4 – Nicolae-Ionel Ciucă – Partidul Naţional Liberal;
– poziţia nr. 5 – Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România;
– poziţia nr. 6 – Mircea-Dan Geoană – candidat independent;
– poziţia nr. 7 – Ana Birchall – candidat independent;
– poziţia nr. 8 – Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru – Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională;
– poziţia nr. 9 – Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie;
– poziţia nr. 10 – Ludovic Orban – Forţa Dreptei;
– poziţia nr. 11 – Călin Georgescu – candidat independent;
– poziţia nr. 12 – Cristian Diaconescu – candidat independent;
– poziţia nr. 13 – Cristian-Vasile Terheş – Partidul Naţional Conservator Român;
– poziţia nr. 14 – Silviu Predoiu – Partidul Liga Acţiunii Naţionale