Lucrările la Canalul Bucureşti-Dunăre, lansate de Ceauşescu înainte de 1989, ar putea fi reluate. Ceea ce a fost numit atâta vreme „visul lui Ceaușescu” – Canalul Bucureşti-Dunăre – ar putea deveni realitate?
Licitația pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate privind continuarea lucrărilor pe Canalul București-Dunăre are un câștigător. Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, susține că , anul viitor, va fi semnat contractul de 6 milioane de lei, bani ce vin din fonduri europene, prin Programul Operațional Infrastructură Mare – POIM.
Lucrările la Canalul București Dunăre au început în anii ’80 dar au fost abandonate după Revoluție.
Canalul Bucureşti-Dunăre al lui Ceaușescu devine realitate? Ce spune Sorin Grindeanu
Studiul de fezabilitate vizează lucrările ce ar trebui efectuate pe cursul râului Argeș, aval de lacul Mihăilești – Cornetu și pe cursul râului Dâmbovița, aval de podul de pe Șoseaua de Centură a Municipiului București, pe teritoriul județelor Ilfov, Giurgiu și Călărași.
„Deși lucrările la Canalul București-Dunăre (începute în 1986) au intrat în conservare în 1989, proiectul nu trebuie lăsat să se degradeze iremediabil.
Statul român intenționează să reia acest proiect care ar permite navelor fluviale să transporte mărfuri spre și dinspre București, ceea ce ar transforma Capitala României într-un important nod logistic naval”, a declarat ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.
Canalul București-Dunăre, visul neîmplinit al lui Ceaușescu: Nu a mai vrut Iliescu!
Încă de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza s-a luat în calcul ideea realizării unui canal navigabil între Bucureşti şi Marea Neagră, primul proiect fiind întocmit în anul 1882. Din cauza crizei din anii 1929-1933, lucrările pentru construirea canalului nu s-au realizat.
Ideea a fost reluată, însă, de Nicolae Ceaușescu. Lucrările de execuție la Canalul București-Dunăre au început în anul 1986. După Revoluția din anul 1989, construcția a fost sistată. Daniel Georgescu, director general Administrația Canalelor Navigabile a declarat că 80% din lucrare a fost deja executată.
Canalul Dunăre-București a fost plănuit pentru a face posibil transportul naval între capitala României și Marea Neagră prin intermediul Dunării. Lucrările de executare au început în 1986. După Revoluția Română din 1989 acestea s-au sistat, deși partea de canal deja realizată se estimează a fi de 70% din întregul volum de lucrări. Proiectul a ajuns la Apele Române și a fost lăsat pe rafturi. Lucrările existente s-au deteriorat. O mare parte a plăcilor de beton și a bordurilor au fost furate. Construcția canalului este un proiect controversat, existând atât argumente pro cât și contra finalizării sale.
Concret, după Revoluţie, Ion Iliescu este unul dintre cei care s-au opus continuării lucrărilor la acest canal.
Ce se spunea în 2014 despre lucrările la Canalul București-Dunăre
Lucrările la Canalul Bucureşti-Dunăre, estimate la 1,5 miliarde euro, vor fi reluate abia peste 16 ani din cauza costurilor ridicate, afirma în 2014 Marcel Boloş, pe atunci şeful AM POST. El apreciind că proiectul ar putea fi totuşi relansat înainte de 2030 doar în etape, după soluţii de la proiectant şi acordul CE.
„O investiţie care a ieşit sustenabilă din punct de vedere al testării în Master Plan este vechiul canal Bucureşti-Dunăre, unde lucrările au ieşit, ca perioadă de implementare, după 2030. Încă mai avem de aşteptat pentru realizarea acestei investiţii. Din discuţiile pe care le-am purtat cu Comisia Europeană se pare că aici rezerva ar fi determinată de partea aceasta de costuri de mentenanţă care sunt destul de mari, însă sustenabilitatea economică a acestuia se pare că este confirmată prin regulile pe care le-am avut în cadrul modelului naţional de transport”, declarat Boloş, citat de Mediafax, în 2014
„Costurile acestui proiect s-au ridicat până în prezent (n.r.-2014) la 1 miliard de dolari”, puncta atunci Cornel Marţincu, manager al companiei de proiectare IPTANA.
„Reluarea acestui proiect de o asemenea anvergură pentru România nu este joacă. Ca dimensiune financiară, cei 1,5 miliarde euro sunt echivalentul alocărilor pentru autostrăzi pe şapte ani destinate României”, zicea tot Marțincu în 2014.
https://www.youtube.com/watch?v=OR3I2ZrMC1o