Canalul Magistral Siret-Bărăgan: un proiect de importanță națională pentru agricultură și mediu

În România, istoria planificării și dezvoltării infrastructurii hidro agricole a fost marcată de multiple încercări de a utiliza resursele de apă pentru irigarea terenurilor agricole din zona Bărăganului.

Una dintre primele propuneri în acest sens datează din anul 1912, când profesorul Alexandru Davidescu a elaborat primul studiu privind realizarea unui canal care să transporte apele Siretului spre zona Bărăganului, pentru irigarea unor suprafețe importante. Cu toate acestea, acest studiu se concentra exclusiv asupra problemelor hidrotehnice și nu aborda aspecte legate de gospodărirea apei. Acesta nu lua în calcul nici necesarul de apă pentru irigații, nici insuficiența debitelor Siretului în perioadele de maximă cerere de apă.

În perioada interbelică, inginerul Dimitrie Leonida a reluat problema și a propus construirea unui baraj pe râul Bistrița (un afluent al Siretului), la Bicaz. Acest baraj ar fi avut rolul de a regla debitul Siretului și de a asigura resursele necesare irigării în perioadele de secetă. Planul lui Leonida viza combaterea inundațiilor, dezvoltarea agriculturii prin irigații și utilizarea energiei electrice pentru o recoltă stabilă și bogată. Cu toate acestea, proiectul lui nu a fost implementat în acea perioadă din cauza dificultăților economice și a altor priorități.

După cel de-al Doilea Război Mondial, problema irigării Bărăganului a revenit în atenția autorităților comuniste. În anul 1954, din cauza dificultăților economice, au fost sistate importante lucrări hidrotehnice, inclusiv cele legate de proiectul Canalului Magistral Siret-Bărăgan.

Studiile privind irigarea Bărăganului au fost reluate în anii 1959-1962, în cadrul Planului de Amenajare a bazinului hidrografic Siret și apoi în cadrul Planului Național de Amenajare a Apelor din România. Cu toate acestea, niciun proiect major nu a fost implementat în această perioadă.

În anii 1970, studiile privind irigarea Bărăganului au fost reluate, detaliindu-se soluții pentru implementarea proiectului Canalul Magistral Siret-Bărăgan. Cu toate acestea, proiectele au fost respinse în acea vreme, iar construcția canalului a fost amânată.

În anul 1987, a început construcția Canalului Magistral Siret-Bărăgan, începând cu un tronson de aproximativ 50 de kilometri, însă progresul a fost încetinit din cauza dificultăților economice și a schimbărilor politice.

În prezent, Canalul Magistral Siret-Bărăgan are recepționată și finalizată o porțiune de 5,710 km, de la kilometrul 0+000 până la kilometrul 5,710. Din anul 2024, aceasta porțiune va intra în proces de reabilitare împreună cu demararea procesului de execuție a lucrărilor de la kilometrul 5,710 până la kilometrul 23,732.

Necesitatea construcției și reabilitării Canalului Magistral Siret-Bărăgan:

Canalul Siret-Bărăgan va permite irigarea a aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol în zona Bărăganului, ceea ce va crește eficiența și randamentul agriculturii într-o zonă afectată de secete frecvente, contribuind, totodată, la reglarea debitelor Siretului, reducând riscul inundațiilor în zona sa și oferind un mecanism de stocare a apei în perioadele de ploaie abundentă.

Construcția canalului va facilita dezvoltarea infrastructurii secundare de irigații și modernizarea sistemelor existente, făcând posibil irigatul culturilor agricole, lucru ce va sprijini atât agricultura din zonă, cât și îmbunătățirea calității mediului.

O gură de aer proaspăt pentru țară și pentru fermierii români

Reabilitarea canalului Siret-Bărăgan va asigura irigarea cu apă a terenurilor agricole pe o suprafață semnificativă, lucru ce va permite o distribuție mai eficientă a apei pentru irigații. Fermierii vor putea utiliza resursele de apă disponibile în mod optim, evitând risipa și reducând costurile legate de transportul apei către terenurile agricole, lucru ce va contribui la creșterea producției agricole.

Proiectul de reabilitare a canalului va genera locuri de muncă în construcții și, ulterior, în exploatarea și întreținerea canalului.

Canalul a fost inițial conceput și pentru a proteja zona împotriva inundațiilor. Prin reabilitare și modernizare, acest scop va fi păstrat și consolidat, oferind siguranță locuitorilor și culturilor agricole în cazul unor evenimente meteorologice extreme.

În concluzie, reabilitarea Canalului Siret-Bărăgan va aduce beneficii semnificative pentru agricultori, economia locală și mediul înconjurător. Acest proiect este esențial pentru dezvoltarea durabilă a regiunii și pentru asigurarea securității alimentare în condiții de schimbări climatice și secetă frecventă.