Canalul navigabil Gdansk – Galați va scurta cu 4.000 km distanța de la Baltica la Marea Neagră

„Inițiativa celor Trei Mări”, în cadrul căreia este dezvoltat un coridor de transport Nord-Sud prin „Via Carpathia” și „Rail2Sea”, reprezintă șansa realizării Canalului Gdansk – Galați, care ar asigura transportul naval de mărfuri între Marea Baltică și Marea Neagră.

La reuniunea „Inițiativei celor Trei Mări” (I3M), care a avut loc la București pe 6-7 septembrie și la care au participat liderii a 13 state din regiune, președintele Iohannis a declarat că „Inițiativa celor Trei Mări” are o „capacitate reală de a spori conectivitatea strategică europeană pe axa nord-sud”, iar președintele Poloniei, Andrzej Duda, a remarcat importanța proiectelor de infrastructură dezvoltate în cadrul acestui organism:

„Am putut vedea că proiectele de infrastructură sunt puse în aplicare. Am putut vedea cât sunt de importante acestea în condițiile nevoii Ucrainei de a-și exporta produsele agricole: s-a demonstrat cât de importante sunt legăturile de infrastructură din Europa Centrală”.

În prezent în cadrul „Inițiativei celor Trei Mări” sunt în curs de realizare Proiectul „Via Carpathia”, în valoare de 2,5 miliarde de euro, o cale transport rutier formată din 1.700 km de autostrăzi și drumuri expres și Proiectul „Rail2Sea”, care presupune o cale ferată de 3.663 km care va conecta porturile Gdansk, de la Marea Baltică și Constanța, de la Marea Neagră.

Această cale ferată ar urma să treacă prin România, Ungaria, Slovacia și Polonia, urmând să fie folosită în scopuri civile și militare.

O cale de transport naval de mărfuri între Baltica și Marea Neagră ar asigura prioritățile în contextul războiului din Ucraina

În contextul dezvoltării coridorului de transport Nord – Sud, mai ales în condițiile necesității asigurării conexiunii cu Ucraina după ce Rusia a declanșat războiul care afectează transportul de mărfuri pe Marea Neagră, ar fi important ca pe lângă Proiectele Via Carpathia” și „Rail2Sea” să fie asigurată în regiune și o cale de transport naval de mărfuri, care este mai ieftin decât transportul rutier și feroviar, asigurând un flux mai mare de mărfuri.

O cale navală de transport Nord – Sud în estul Europei ar soluționa și principalul impediment care în prezent restricționează transportul feroviar de mărfuri pe relația cu Ucraina. În Ucraina există cale ferată cu ecartament lat, de 1.524 mm, specific țărilor din fosta URSS, iar în România, Slovacia, Polonia și în toate celelalte țări europene este cale ferată cu ecartament european, de 1.435 mm.

Există stații care înlocuiesc „boghiurile”, cadrele pe care sunt montate osiile și roțile vagoanelor de cale ferată, de la ecartament lat la ecartament european și invers, dar o astfel de stație poate rezolva zilnic doar transferarea a câteva zeci de vagoane. În martie – aprilie 2022, Ucraina a încercat să exporte cererealele prin Polonia, dar mii de vagoane au fost blocate la granița poloneză din cauza ecartamentelor diferite ale căilor ferate.

Există un proiect de infrastructură, Canalul Gdansk – Galați, care ar asigura transportul naval de mărfuri de la Gdansk, port la Marea Baltică la Galați, port la Dunărea Maritimă și în continuare pe Canalul Sulina, până Marea Neagră.

Această rută de transport ar fi cu 4.000 de kilometri mai scurtă decât actualele rute de transport naval de mărfuri, prin Marea Mediterană și prin oceanul Atlantic.

Canalul Gdansk – Galați, un proiect al Regelui Carol I

Primele discuții despre Canalul Gdansk – Galați au avut loc în 1920, la propunerea Fundației Regale Carol I. De construirea căii navigabile de 1.900 km erau interesate mai multe state din regiune, România, Polonia, Austria, Ungaria, Germania și Turcia.

În perioada 1920 – 1928, proiectul a fost evaluat de specialiști. Proiectul a fost studiat la Universitatea Iași de profesorii Ion Andriescu-Cale, Ion Ionescu, Cristea Mateescu și Victor Stark, dar și la Universitatea din Lvov, de profesorul Matakiewicz.

Concluziile comune ale acestor studii au fost că noua Cale Navigabilă Gdask – Galați răspunde mai multor obiective, în primul rând, din punctul de vedere al părții române, fiind utilizarea Prutului ca o cale navigabilă, parte a liniei internaționale Marea Baltică – Vistula – Nistru – Prut – Dunăre – Marea Neagră, dar și la valorificarea potențialului agricol din zona Prutului.

Din 1900 km, numai pe 72 km vor fi canale navigabile excavate

Calea Navigabilă Gdansk-Galați ar urma să aibă o lungime de 1.900 km, din care numai 72 km ar presupune zone de canale excavate. Primul tronson de canal este între Prut şi Nistru, care ar trebui realizat într-un parteneriat format din România, Republica Moldova şi Ucraina, iar al doilea tronson este între Nistru şi Vistula, pe teritoriul Ucrainei.

Din punctul de vedere al părții române, Prutul reprezintă frontiera de est, pe o lungime de 716 km. Bazinul hidrografic al Prutului are o suprafață de 28.396 km pătrați, din care 10.990 km pătrați pe teritoriul României.

Sectoarele pe care cursul Prutului ar trebui modernizat sunt sectorul superior, de la izvoare până la ieșirea din munți, în zona orașului Cernăuți, sectorul de la Cernăuți până la Ungheni și pe Prutul inferior, de la Ungheni până la vărsarea în Dunăre, la Galați.

Mediul economic a cerut de mai multe ori demararea proiectului, ultima oară în 2017

După o perioadă în care proiectul a fost abandonat, discuțiile despre calea navigabilă care să lege nordul și sudul Europei de Est au fost reluate în 1975, însă, în plin război rece, sovieticii n-au fost prea încântați de idee.

În ultimii ani, mediul economic a propus de mai multe ori demararea acestui proiect. Pe 20 octombrie 2017, la Galați a avut loc conferința „Canalul Navigabil Marea Baltică – Marea Neagră, Gdansk – Galați”, organizată  de Asociaţia pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale, firma Ekkou VP, Federaţia Patronală a Întreprinderilor Mici şi Mijlocii Regiunea Sud-Est și Primăria și Consiliului Județean Galați.

Era pentru a doua oară în ultimii zece ani când mediul economic a încercat să atragă atenția decidenților asupra acestui proiect care poate reconfigura rutele de transport de mărfuri în Europa.

În 1996 a fost încheiat un acord între Polonia, Ucraina, Republica Moldova și România

Fiind vorba de un proiect internațional, cele mai importante proceduri ar fi cele diplomatice, pentru că trebuie să se ajungă la un acord comun încheiat de Polonia, Ucraina, Republica Moldova și România. Primii pași au fost făcuți deja.

Țările riverane Căii Navigabile Gdansk – Galați, respectiv Polonia, Ucraina, Republica Moldova și România au semnat la Geneva, pe data de 19 ianuarie 1996, Acordul European privind Marile Căi Navigabile de Importantă Internațională (A.G.N.), încheiat conform Convenției de la Viena privind dreptul internațional al tratatelor.

Potrivit acordului din 1996, caracteriticile tehnice ale Căii Navigabile Gdansk – Galați vor fi de cale navigabilă de tip E, clasa IV-VII. Asta înseamnă că trebuie să fie asigurate condițiile de navigație pentru nave cu dimensiuni de până la 85 m lungime, lățimea de 9,5 m și pescajul de la 2,5-2,8 m până la 4,5-5,5 m.

O condiție importantă este aceea de a fi asigurate condițiile de navigație 365 de zile pe an. Este estimată o capacitate de operare anuală a 5 milioane de tone de mărfuri transportate.

Un procent de 70% din finanțare ar putea veni de la Bruxelles

Finanţarea acestui proiect n-ar fi o problemă, din moment ce toate statele riverane ar avea de câştigat foarte mult, dar această apă interioară a Europei s-ar înscrie și în strategia de transport a Uniunii Europene.

Calea Navigabilă îndeplinește condițiile impuse de Fondul European de Dezvoltare Regională, instrumentul Fonduri Structurale, Obiectivul 1, capitolul Coeziune care se sprijina pe trei piloni Convergență, Competitivitate Regională și Ocuparea Forței de Muncă, în cadrul căruia poate fi asigurată 70% din finanțare, restul de 30% fiind fonduri asigurate de statele riverane, Polonia, Ukraina, Republica Moldova și România.