Capcana urbană a alegerilor prezidențiale
Până în 1989, oamenii se împărțeau în trei categorii: oameni buni, oameni răi și șoferi. După 1990, au rămas tot trei categorii, dar cu o mică-mare deosebire: oameni buni, oameni răi și… primari.
Practic, chiar dacă știe carte sau nu, a realizat sau nu ceva în viață, e primar, iar odată ajuns primar, devine vătaful comunității. Astfel, primarii au ajuns dirijorii României și ei dau și ora exactă în fiecare localitate. Primarul decide cine iese președinte de consiliu județean, deputat, senator și președinte. Și nu mai este un secret de mult faptul că alegerile parlamentare și cele prezidențiale sunt decise de primari. Dacă primarul este bine motivat, mai ales financiar, el mobilizează comunitatea să iasă la vot și să voteze cu cine trebuie. Însă dacă edilul n-are motivație, voturile se duc necontrolat. Numai că statistica oficială a alegerilor prezidențiale evidențiază faptul că balanța voturilor este înclinată de populația urbană, care de prin anul 2000 a votat candidatul de dreapta, fie că s-a numit Traian Băsescu sau Klaus Iohannis. Anul acesta, lupta pentru fotoliul de la Palatul Cotroceni se va da între candidatul de stânga, adică cel al PSD, care este Marcel Ciolacu, și reprezentantul dreptei, care ar putea fi Nicolae Ciucă sau George Simion, Mircea Geoană ori Elena Lasconi. Dar un lucru este cert: Marcel Ciolacu va fi în turul al doilea. Și indiferent cu cine se va lupta pentru voturi, Marcel Ciolacu va avea un mare handicap: votanții din marile orașe, care pun ștampila, în majoritate covârșitoare, pe candidatul dreptei, adică pe contracandidatul lui Marcel Ciolacu.
La ora actuală, opt din primele zece orașe ale României ca număr de locuitori sunt conduse de primari PNL și USR: București-Nicușor Dan-USR, Cluj-Napoca-Emil Boc-PNL, Iași-Mihai Chirica-PNL, Timișoara-Dominic Fritz-USR, Brașov-George Scripcaru-PNL, Oradea-Florin Birta și Ploiești-Mihai Polițeanu-fost USR. Doar două municipii-reședință de județ, Craiova și Galați, au primari PSD, Olguța Vasilescu și, respectiv, Ionuț Pucheanu. Ca atare, potrivit datelor furnizate de INS, populația celor zece orașe mai sus menționate este de 3.843.143 de locuitori, iar fără Galați și Craiova, rezultă că numărul locuitorilor din cele opt municipii este de 3.428.465 de locuitori. La 1 ianuarie 2023, populația României după domiciliu a fost de 21.922.000 de persoane, iar numărul celor cu domiciliu în mediu urban a fost de 12.304.200 de persoane. Asta înseamnă că mai bine de un sfert din populația urbană a României locuiește în cele opt municipii conduse de primari PNL și USR. Așadar, atenție, viitorul președinte al României depinde în mare măsură de votul locuitorilor din cele opt municipii-reședință de județ conduse și controlate de primari PNL și USR!