Care este orașul cu cel mai poluat aer din România. Depășește Parisul

Ultimul raport al Agenției Europene de Protecție a Mediului arată că locuitorii din Iași respiră cel mai poluat aer din România, în ultimii doi ani aici fiind înregistrate cantități îngrijorătoare de particule fine sau PM2.5.

Potrivit documentului, Iașul este pe locul 340 din 375 de orașe monitorizate de Agenția Europeană de profil. În cadrul studiului, orașele din Europa sunt clasate de la cel mai curat la cel mai poluat oraș, pe baza nivelurilor medii de particule fine, în ultimii doi ani.

Iași depășește la poluare indicatorii din Paris și Madrid la un loc, deși sunt orașe de 20 de ori mai mari. Blocajele în trafic reflectă lipsa Centurii și a pasajelor din marile intersecții. 

Și secretarul de stat în Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Bogdan Balanişcu, a subliniat că Iaşi este unul dintre cele mai poluate oraşe din ţară şi la nivel european.

„Din păcate, aşa cum arată statisticile la nivel european, Iaşiul ocupă un loc ruşinos. Se află pe locul 20 în topul celor mai poluate oraşe din Europa, iar la nivel naţional este cel mai poluat oraş. Mă refer la calitatea aerului„, a afirmat Balanişcu, preşedinte interimar al Organizaţiei Municipale a PSD Iaşi.

O altă componentă pentru reducerea poluării este legată de sporirea spaţiilor verzi. „Din păcate, Iaşi are doar două parcuri şi aici mă refer doar la zona Copou. Zona Dacia – Alexandru cel Bun, cartierul cu cea mai mare populaţie, are foarte multe maşini şi prea puţine parcuri şi arbori. Dacă discutăm de zona Nicolina, e aceeaşi situaţie. Nu am văzut niciun demers serios din partea municipalităţii în acest sens. Calitatea aerului ne afectează viaţa„, a subliniat secretarul de stat Bogdan Balanişcu. 

Dacă cel mai toxic oraș este Capitala Moldovei, depășind până și Bucureștiul, cel mai curat aer din țara noastră poate fi respirat în municipiul Galați. 

Riscul nici nu este măsurat

Deși este unul dintre cele mai poluate orașe din țară, Capitala Moldovei mai are o singură stație fixă care monitorizează calitatea aerului, celelalte două fiind defecte de aproape un an. Agenția pentru Protecția Mediului (APM) se apără și spune că nivelul poluării din municipiu a scăzut față de anii precedenți.

„Aceste defecțiuni nu pot fi remediate sau decontate, dacă vreți, de Agenția pentru Protecția Mediului Iași, ele fiind proprietatea ministerului. Noi am notificat aceste defecțiuni la nivelul central, urmând, sperăm noi, ca în cel mai scurt timp acestea să poată fi reparate și repuse în funcțiune pentru a avea imaginea completă a stării calității aerului în municipiul Iași. Pentru municipiul Iași, având în vedere funcționarea completă a stației de fond urban cu o reprezentativitate de câțiva kilometri pătrați, putem avea imaginea calității a aerului la nivel de municipiu”, spune Galea Temneanu, directorul APM Iași.

În acest timp, pe lângă PM10 şi PM2,5 (particule asociate cu boli cardiace sau pulmonare), alţi inamici invizibili care nu se mai măsoară în Iaşi de luni de zile pândesc de după staţii: benzen, toluen sau metale grele, care pot provoca, la rândul lor, printre cele mai grave boli.

„Compuşi cancerigeni care, dacă sunt în concentraţii mari, iar expunerea populaţiei este prelungită (spre exemplu, pietonii care rămân mult timp lângă bulevardele intens circulate, pe refugiul de aşteptare a autobuzelor sau tramvaielor) pot produce disconfort şi afecţiuni grave, în cazuri extreme”, susţine cercetătorul şi profesorul Silviu Gurlui, cadru didactic la Facultatea de Fizică a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

Poluarea ne ia mințile

„Riscul de afectare psihică şi organică pluteşte în aer”, susțin la unison psihiatrii și cercetătorii. Fenomenul a fost întâlnit şi în România. Medicii specialişti psihiatri din ţara noastră arată că există o anumită legătură între poluare şi tulburările psihice tot mai des întâlnite în ultimii ani.

„În aer pluteşte riscul de afectare psihică şi organică, iar noi acceptăm asta în cel mai silenţios mod cu putinţă. Cartiere noi, blocuri construite în mod haotic, avize de construcţie oferite cu prea multă lejeritate şi riscul final de străzi aglomerate cu maşini spumegând noxe ce ne scurtează viaţa”, explică dr. Cozmin Mihai, medic psihiatru.