Care sunt adevăratele bogății la care râvnește Trump în Groenlanda

Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a declarat că dorește din nou să achiziționeze Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei. Trump invocă preocupări legate de securitatea națională ca principal motiv al acestui plan expansionist, subliniind importanța strategică a Groenlandei în contextul geopolitic actual.

Poziția strategică a Groenlandei și interesele americane

Groenlanda, situată între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic, este deosebit de importantă pentru SUA, atât din perspectiva apărării antirachetă, cât și a comerțului maritim. Topirea accelerată a gheții arctice, amplificată de schimbările climatice, deschide noi rute comerciale și sporește atractivitatea regiunii. Pentru Washington, controlul Groenlandei ar putea oferi un avantaj strategic în competiția globală pentru influență și resurse.

Pământurile rare – o miză ascunsă

11:42, 17.01.2025 • Internațional

De ce acapararea Groenlandei de Trump ar putea fi un dezastru pentru planetă

23:12, 09.01.2025 • Internațional

Rusia urmărește atent pretențiile lui Trump pentru Groenlanda

Un alt motiv care ar putea sta la baza intențiilor SUA este bogăția Groenlandei în pământuri rare, resurse extrem de căutate în industria electronică și a bateriilor. Potrivit datelor publicate de United States Geological Survey (USGS), Groenlanda dispune de rezerve de 1,5 milioane de tone de pământuri rare, plasând-o pe locul opt la nivel mondial. Deși aceste rezerve sunt comparabile cu cele ale Statelor Unite (1,8 milioane de tone), ele rămân neexploatate.

Conform unui raport publicat de Statista.com, aceste minerale sunt esențiale pentru tranziția globală către tehnologii ecologice. Cu toate acestea, Groenlanda a impus restricții severe asupra activităților miniere, prioritizând protecția mediului și conservarea tradițiilor locale.

Rezistența locală la exploatarea resurselor

Deciziile politice din Groenlanda au reflectat opoziția față de proiectele miniere controversate. Alegerile din 2021 au marcat un punct de cotitură, când alegătorii au votat împotriva exploatării pământurilor rare la mina Kvanefjeld, din apropierea orașului Narsaq. Principala preocupare a fost legată de impactul asupra mediului și de riscul contaminării radioactive din cauza prezenței uraniului în zăcăminte. Decizia a dus la interzicerea exploatării uraniului și la suspendarea proiectelor de minerit.

În 2021, Groenlanda a mers mai departe, interzicând explorarea petrolului și gazelor, consolidându-și angajamentul față de protejarea mediului. Aceste decizii au făcut ca rezervele valoroase să rămână neexploatate, deși ar putea aduce beneficii economice considerabile.

China, lider mondial în pământuri rare

Deși Groenlanda și SUA au rezerve semnificative de pământuri rare, China domină piața globală, având 44 de milioane de tone de rezerve, ceea ce reprezintă aproape 40% din totalul mondial. Această poziție conferă Beijingului un avantaj strategic în sectorul tehnologiilor avansate, consolidând încă o dată necesitatea Washingtonului de a-și diversifica sursele de aprovizionare.

Un viitor incert pentru Groenlanda

Deși intențiile președintelui ales Donald Trump de a cumpăra Groenlanda în numele securității naționale și al intereselor strategice americane sunt ambițioase, rezistența locală și politica daneză fac ca o astfel de tranzacție să fie improbabilă. Groenlanda rămâne un teritoriu cheie în competiția globală pentru resurse și influență, iar viitorul său depinde de echilibrul dintre exploatarea economică și protecția mediului.