Care sunt investițiile anului 2025?

Statul vă trebui să se împrumute mai mult și la dobânzi în creștere, imobiliarele se vor confrunta cu reducerea cererii și dobânzile ridicate, bursa va anticipa recesiunea din economie.

Deficitul bugetar urmează să ajungă în jur de 9% la finalul anului 2024, ceea ce înseamnă că autoritățile vor trebui să supraliciteze pentru a aduna bani din piața internă și cea externă.

Dobânzile la obligațiunile de stat au mari șanse să crească în continuare (un prim semn a fost dat de dobânzile la titlurile de stat pentru piața internă, în programele Fidelis și Tezaur), iar randamentul oferit va fi mai bun decât la depozitele la termen în continuare (în plus, pentru dobânda încasată nu se plătește nici CASS, cum se întâmplă cu depozitele bancare, când dobânzile trec peste un anumit prag valoric).

Să împrumutam statul în lei sau în euro? Problemele cu care se confruntă economia se pot reflecta și asupra cursului de schimb ținut de BNR aproape fix față de euro în ultimii ani.

21:30, 09.12.2024 • ECONOMIE

Bursa, marele câştigător al alegerilor care n-au mai avut loc. Încă o sesiune de creştere, randamentul urcă peste 10%

11:41, 06.12.2024 • ECONOMIE

Creşteri uşoare la Bursă şi tranzacţii cu acţiuni de peste 3,5 milioane de euro, în deschiderea sesiunii de vineri

Cum creșterea de salarii din România a afectat competitivitatea exporturilor, o depreciere a leului ar ajuta la revenirea acestora. Recent, Ministerul Finanțelor a lansat obligațiuni în euro pe 7 ani cu dobândă de 5,75%, iar dincolo de randamentul foarte mare, surprinde și lungimea scadenței, un record al maturităților în ceea ce privește instrumentele pentru populație.

Practic, e un semnal că autoritățile încearcă să mute presiunea de rambursare pe anii viitori, dar riscurile creditării unei economii cu probleme nu sunt nici ele mici.

Împărțirea portofoliului de obligațiuni și depozite între lei și euro ar fi o decizie înțeleaptă pentru 2025.

Bursa va anunța prima recesiunea

Se spune că bursele anticipează evoluțiile din economie, iar piețele imobiliare reacționează post-factum.

Asta, pentru că investitorii în acțiuni sunt mereu conectați la rapoartele și analizele momentului, încercând să fure startul pentru a profita de oportunități, pe când investitorii în imobiliare reacționează masiv abia după degradarea condițiilor de creditare și afectarea cererii.

Probabil că vom vedea bursele scăzând cu zile/săptămâni bune înainte să aflăm că am avut primul trimestru cu PIB-ul pe minus.

În acel moment, sunt mari șanse să fim deja în plin program de austeritate, iar băncile să fie foarte selective în finanțarea proiectelor imobiliare. Scăderea veniturilor ca urmare a creșterii taxelor și impozitelor și a facturilor la utilități (greu de crezut că plafonarea prețurilor va fi menținută integral și pentru toți) va avea un cuvânt de spus în ceea ce privește cererea din imobiliare, iar prețurile n-ar mai avea, așadar, motive de creștere și în 2025, dimpotrivă.

În concluzie, anul viitor vom avea dobânzi mari la obligațiunile de stat, pe măsura foamei de bani a Guvernului, economie în stagnare în cazul bun și în recesiune în cazul rău, posibil bursa în corecție începând din primăvară-vară, o piață imobiliară în stagnare și apoi în corecție pe final de an.

Este, așadar, o perioadă în care investitorii din România vor trebui să fie defensivi pe piața locală și în căutare de plasamente pentru diversificare pe piețele externe.