Care sunt secretele noilor taxe: jonglerii bizare în fiscalitatea României
România se pregătește pentru o serie de schimbări fiscale majore în următorii doi ani, schimbări care, deși nu sunt încă pe deplin oficializate, stârnesc deja îngrijorări printre economiști și specialiști în fiscalitate. Un fost secretar de stat la Finanțe atrage atenția asupra modului în care aceste majorări de taxe, deși aparent necesare pentru reducerea deficitului, ar putea afecta disproporționat populația cu venituri mici și medii.
Creșterea cotei unice și a TVA: ce ne așteaptă, de fapt?
În 2025, România se pregătește să majoreze cota unică de impozitare de la 10% la 16%. Această modificare ne-ar aduce înapoi la nivelul dinainte de 2017, când Liviu Dragnea a redus impozitul pe venit la 10% pentru a compensa creșterea contribuțiilor sociale.
Totuși, problema majoră este că această majorare de 6 puncte procentuale va avea un impact serios asupra veniturilor nete ale populației, în special asupra celor care câștigă mai puțin.
Un alt punct sensibil este TVA-ul, care, conform planului fiscal pe termen mediu, va crește la 21% în 2026, de la 19% cât este în prezent. TVA este o taxă pe consum, ceea ce înseamnă că, în mod implicit, va afecta toți consumatorii, indiferent de venituri.
Astfel, cei cu venituri mici și medii vor resimți cel mai puternic efectul acestei creșteri, pentru că o parte semnificativă din veniturile lor se duce pe bunuri de consum zilnic.
Impactul asupra deficitului bugetar și al economiei
Unul dintre motivele principale pentru care guvernul discută aceste majorări este nevoia urgentă de a reduce deficitul bugetar, care ar putea atinge 8% din PIB până la finalul acestui an. Însă, expertul Gabriel Biriș subliniază că reducerea deficitului prin creșterea taxelor nu este o soluție optimă, în special atunci când colectarea TVA este afectată de o evaziune masivă și un „gap” de TVA de peste 33%.
În prezent, România colectează doar două treimi din TVA-ul care ar putea fi obținut teoretic. În 2024, veniturile din TVA reprezintă 6,8% din PIB, o valoare constantă pentru 2025, dar care ar urma să crească la 7,3% în 2026.
Întrebarea care se ridică este: de unde provine această creștere dacă măsurile de combatere a evaziunii fiscale nu funcționează eficient? Gabriel Biriș sugerează că, în lipsa unor măsuri eficiente pentru reducerea evaziunii, această creștere a veniturilor din TVA poate veni doar prin majorarea propriu-zisă a taxei.
Cine câștigă și cine pierde?
Deși aceste măsuri par a fi un răspuns direct la nevoia de ajustare a deficitului, impactul lor va fi distribuit inegal. Cei cu venituri mari, care își pot permite să economisească o parte semnificativă din câștiguri sau să își optimizeze fiscalitatea, nu vor resimți același impact ca aceia cu venituri medii și mici. Creșterea TVA afectează direct consumul, iar o majorare de la 19% la 21% înseamnă o creștere a prețurilor care va afecta toate categoriile de produse, dar va avea un impact deosebit asupra bunurilor de bază, unde TVA-ul reprezintă o parte considerabilă din cost.
De asemenea, majorarea cotei unice de impozitare la 16% va reduce și mai mult veniturile nete ale celor cu salarii mici, în timp ce cei cu salarii mari pot să-și redistribuie veniturile prin diferite metode de optimizare fiscală. Astfel, măsurile propuse vor avea un impact disproporționat asupra celor mai vulnerabili economic, crescând povara fiscală asupra acestora în timp ce „ocolesc” veniturile mari, așa cum avertizează Gabriel Biriș.
Cum îi mai fentăm pe fraieri să sară cu mai mulți bani la buget…
… am formulat colocvial gândul de fiecare clipă al celor care învârt nepriceput biștarul public. Pompierismul discursurilor, gen ”ne bazăm pe o mai bună colectare la buget” sunt, evident, lolo-uri de adormit ochiul obosit al Europei.
De aceea privim cu totală neîncredere discursurile ”liniștitoare” ale politicienilor. Mai ales pe ale celor care – obligați de momentul electoral – ne descriu o Românie de vis. Acestora din urmă, Comisia Europeană le-a făcut cadou, recent, un nesperat interval de grație.
Încă șapte ani de dezmăț
Șapte ani de păsuire, ca să ajungem la un deficit bugetar rezonabil. Și să repornească Marile Investiții, Minunatele Proiecte Care Creează Locuri De Muncă Bine Plătite și celelalte miracole de care e nevoie pentru o economie performantă. Le știți, sunt acelea care întârzie mereu pentru că trebuie întâi negociat care anume firme de familie le vor performa, ce comisioane se împart, cum se mânăresc licitațiile etc.
Nu zicem, n-ar fi rău să se întâmple ceva onest în acești șapte ani de grație. Problema e că perioada de făptuit miracole depășește viitorul ciclu de guvernare. Nu se va repezi nimeni (din cei care vor prelua frâiele țării după alegeri) la mari fapte de vitejie. Se vor baza în special pe moleșeala care a cuprins birocrația europeană, ocupată cu chestii mai periculoase: asaltul extremiștilor, imigrația, finalul meciului cu Rusia…
Revenind la miorițele noastre
Majorările planificate de TVA și impozitul pe venit în 2025 și 2026 reprezintă o încercare de a ajusta deficitul bugetar și de a stabiliza finanțele publice. Totuși, aceste măsuri par să fie mai degrabă o povară suplimentară pentru cei cu venituri mici și medii, care vor resimți cel mai puternic creșterea costurilor de consum și reducerea veniturilor nete. Lipsa unor soluții eficiente pentru reducerea evaziunii fiscale și colectarea TVA accentuează îngrijorările că aceste măsuri vor face mai mult rău decât bine, afectând disproporționat populația care deja se luptă cu costurile ridicate ale vieții.
Este clar că România trebuie să găsească o soluție mai echitabilă și sustenabilă pentru a rezolva problemele sale fiscale, fără a penaliza și mai mult categoriile vulnerabile.