Carnea artificială mai nocivă pentru mediul înconjurator, comparativ cu carnea de vită?

O analiză a procesului de fabricare a cărnii artificiale arată că bilanțul privitor la influențele asupra mediului este încă perfectibil. Astfel, amprenta de carbon la carnea artificială pare să fie mai mare comparativ cu cea de la carnea obținută în mod clasic, scrie Courrier international.

Mulți văd în carnea obținută în laborator o soluție pentru înlocuirea celei care provine de la animale, în special de la vite. Dar un studiu, publicat pe platforma cu acces liber bioRxiv, aruncă o umbră de îndoială. Noua soluție ar putea fi de 25 de ori mai nocivă pentru climă comparativ cu carnea de vită (carnea clasică), se poate citi în New Scientist.

Carnea de sinteză, obținută prin punerea la cultură de celule sușe de mușchi de vacă, este prezentată ca fiind extrem de ”prietenoasă” cu mediul înconjurător, deoarece folosește mai puține antibiotice, apă, suprafață de teren, generează mai puține gaze cu efect de seră și nu necesită grajduri pentru animale.

Totuși, când Derrick Risner și colegii săi de la Universitatea din California (SUA) au încercat să definească volumul echivalent de dioxid de carbon emis în timpul producției de carne artificială, surpriza lor a fost mare. Pentru început, soluția nutritivă folosită pentru  creșterea celulelor de mușchi ”are o ampretă de carbon foarte mare din cauza prezenței zahărului, vitaminelor, aminoacizilor, factori de creștere și chiar sare”, scrie săptămânalul de știință.

Și extragerea și apoi purificarea ”la nivel de calitate farmaceutică” a factorilor de creștere necesită o mare cantitate de energie. Această calitate este indispensabilă pentru a se evita orice risc de contaminare cu bacterii a căror prezență ar putea încetini sau chiar împiedica creșterea celulelor.

În final, fiecare kilogram de carne de sinteză ar putea avea o amprentă de carbon de 4 până la de 25 de ori mai mare, comparativ cu cea a unui kilogram de carne de vită.

Evident, acest studiu a determinat mai multe reacții din partea susținătorilor acestui tip de carne, ca Pelle Sinke.

Acest consultant a publicat în luna ianuarie un raport – finanțat parțial de Good Food Institute, un grup de promovare a cărnii de cultură – care ”a constatat că amprenta de carbon a cărnii de laborator ar fi mai mică decât cea a cărnii de vită”, scrie New Scientist. Cu condiția ca, totuși, componentele de calitate farmaceutică să fie coborâte la un standard ”alimentar”.

Pentru Derrick Risner, aceste probleme trebuie rezolvate rapid înainte ca să se treacă la obținerea de carne artificială la scară industrială. ”Două miliarde de dolari au fost deja investiți în această tehnologie, dar încă nu știm dacă ea va fi mai mai bună pentru mediul înconjurător”, a concluzionat acesta în New Scientist.