Cărtărescu face furori și când e respins: scriitorul tradus în peste 23 de limbi „este bun, dar nu de nivelul Academiei”

Cărtărescu ar fi avut nevoie de 74 de voturi (două treimi) ale membrilor Adunării Generale a Academiei Române. Asta, pentru a deveni membru corespondent. A obținut doar 73.

Printre contestatarii lui Mircea Cărtărescu, scrie hotnews.ro, Valeriu Matei a jucat un rol important. Scriitorul, membru de onoare, este și directorul general al Editurii Academiei Române. Înainte de vot, Matei a distribuit chiar un apel prin care aducea argumente împotriva acceptării lui Cărtărescu.

Scriitorul Valeriu Matei chiar distribuise înaintea votului un apel pentru a nu fi ales Cărtărescu. El consideră că acesta a insultat poporul român, conform sursei citate. Un alt contestatar, Nicolae Breban, spune că scriitorul tradus în peste 23 limbi „este bun, dar nu de nivelul Academiei”.

„La Mircea Cărtărescu sunt trei personaje: tăticul, mămica și Mircea. În literatură trebuie să faci oameni mai vii. Cum l-a făcut Dostoievski pe Raskolnikov, Shakespeare pe Hamlet”, a explicat Nicolae Breban (91 ani), Breban fusese  întrebat de ce crede că Mircea Cărtărescu nu este un scriitor bun.

20:16, 16.02.2025 • Cultură

Daniel David: „Mircea Cărtărescu va deveni membru al Academiei Române!”

14:16, 15.02.2025 • ACTUALITATE

Bănescu critică Academia Română: Respingerea lui Cărtărescu și „licheaua” care otrăvește cultura

Valeriu Nicolae își prezintă argumentele pentru felul în care a votat contra lui Mircea Cărtărescu. „Într-un articol din 2005, numit «O vină istorică. Despre antisemitismul românesc», Mircea Cărtărescu aduce insulte lui Mihai Eminescu, Emil Cioran și Mircea Eliade.

Dar aduce și insulte poporului român, pentru că traduce inexact o afirmație a lui Hannah Arendt, care nu era un specialist în istoria modernă și nu avea instrumente să măsoare antisemitismul, și a afirmat că în Al Doilea Război Mondial România era cea mai antisemită țară a Europei, ceea nu corespunde adevărului.”

Scriitorul acuză că în primul volum, „Faruri, vitrine, fotografii…” Mircea Cărtărescu a plagiat din alți autori, cum ar fi romanul lui Laurence Sterne, „Viața și opiniile lui Tristan Shandy”.

„Plagiatul a fost sesizat încă din 1981, iar Cărtărescu, când și-a editat antologiile, a pus între ghilimele acele texte, deci practic și-a recunoscut el însuși plagiatul. A face citate postmoderne nu înseamnă să nu le dăm cu ghilimele”, a mai spus Matei.

Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, spune că ar fi vrut să-l aibă coleg pe Mircea Cărtărescu

„Eu ar trebui să fiu, ca președinte al Academiei, complet imparțial și să nu spun nimic. Am dreptul la un singur vot în Adunarea Generală. Dar lumea a văzut că aș fi vrut să-l văd pe Mircea Cărtărescu între membrii Academiei. De altminteri, am susținut prioritatea votului din Secție, unde Mircea Cărtărescu a fost votat în unanimitate (nouă voturi din nouă participanți), fapt care mi-a atras și critici.

Amănunte, inclusiv procedura de primire a membrilor corespondenți în Academia Română, pe hotnews.ro.