Cât câștigă judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție EXCLUSIV

Puterea vă prezintă, în EXCLUSIVITATE, ce câştiguri salariale au raportat la finele anului trecut judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) în declaraţiile de avere. Un lucru e cert : la prima vedere, pare că au parte de lapte și miere.

Pensiile speciale şi veniturile anuale obţinute de magistraţi au constituit şi constituie un subiect extrem de discutat în societate, ţinând cont de discrepanţele salariale care există.

Precizăm că pe site-ul respectivei instanţe unii judecători au depus declaraţii de avere la începutul acestui an, cea ce înseamnă că au raportat veniturile obţinute în anul 2022, însă alţii au depus ultima declaraţie de avere la finele anului 2002, ceea ce înseamnă că veniturile raportate sunt cele aferente anului 2021.

Luând fiecare declaraţie de avere în parte şi adunând, datele oficiale arată judecătorii ÎCCJ au raportat venituri salariale anuale în sumă de 28.835.307 de lei. Aici trebuie precizat că cel mai mare venit anual salarial raportat la nivelul ÎCCJ a fost de 457.092 lei, iar cel mai mic s-a situat la 161.321 lei.

Însă, în afara acestor venituri salariale, marea majoritate a magistraţilor au mai obţinut şi restanţe salariale consistente, astfel că suma raportată per total ÎCCJ la nivel anual este de 3.374.315 lei. Ca o curiozitate, cea mai mare sumă raportată de un judecãtor ca fiind obţinută ca restanţă salariale obţinută a fost de 860.944 lei.

Suplimentar, parte din judecători au obţinut şi câştiguri de la Consiliul Superior al Magistraturii, care la nivel de an s-au cifrat la 1.230.598 lei, de la Institutul Naţional al Magistraturii (62.503 lei), de la Şcoala Naţională de Grefieri (39,999 lei) sau de la Autoritatea Electorală Permanentă pentru participarea la alegeri (10.125 lei). De subliniat că cea mai mare sumă anuală declaratã ca fiind obţinută de la CSM (“alte surse”) a fost de 476.610 lei.

Totodată, parte din judecătorii ÎCCJ au avut şi o activitate didactică şi publicistică, ei raportând venituri în sumă de 363.250 lei obţinute de la diverse universităţi de stat/private, ori de la diverse edituri. Cea mai mare sumă anuală obţinută din activitate didactică de un judecãtor a fost de 118,234 lei.

Cum unii judecători au în proprietate mai multe imobile şi terenuri achiziţionate de-a lungul anilor, o parte din aceştia au obţinut şi venituri din chirii, arende sau diverse tranzacţii imobiliare, care la nivel de an s-au cifrat la suma totală de 2.334.133 lei.

În plus, ţinând cont de faptul că parte din judecătorii ÎCCJ sunt din alte localităţi, iar acestora li se decontează şi chiria pentru locuinţa din Bucureşti, veniturile anuale decontate pentru chirie au fost în sumă de 125.406 lei. Ca o curiozitate, cea mai mare sumă anuală acordate pentru chirie s-a ridicat la 36.000 LEI, iar cea mai mică la 5.560 lei.

A existat şi un caz în care un judecãtor a primit suma de 95.632 lei drept stimulant reinserţie şi alocaţie copil.

Venituri totale de aproape 37 de milioane de lei

Trâgând linie şi adunând, declaraţiile de avere ale judecătorilor ICCJ arată că aceştia au obţinut venituri anuale totale de 36.654.509 lei.

Aceasta înseamnă o medie anuală a unui venit cifrat la 318.818 lei, adică undeva o medie lunară de 31.818 lei.

Ca o curiozitate, trebuie remarcat faptul că deşi marea parte a judecătorilor ÎCCJ obţin venituri salariale anuale consistente şi deţin în proprietate imobile şi terenuri, iar în conturi au bifat sume consistente şi chiar împrumuturi acordate unor terţi, puţini sunt aceia care nu au apelat la a contracta credite bancare. Cât de “profitabil” este să plăteşti dobândă la un împrumut, în loc să cheltuieşti cu cumpătare din venituri şi economiile puse deoparte, doar magistraţii ÎCCJ care au făcut credite deşi aveau bani în cont pot explica.

Citește și Viață reală sau “gogoşi” artificiale?