Cât de mare și real este pericolul unui tsunami în Marea Neagră

Deși cutremure au loc frecvent în România, valurile uriașe produse de mișcările tectonice, cunoscute ca tsunami, sunt aproape inexistente. Asta nu înseamnă că nu există riscuri.

Dobrogea este ferită de zona Vrancea, dar nu este ferită de fenomenul tsunami la Marea Neagră care există, nu putem să-l negăm”, spune Mihai Diaconescu, seismolog de la Institutul Național de Fizică a Pământului (INFP).

El amintește de tsunami-ul din 1901, cu valuri de trei metri, care a afectat o zonă din Mangalia.

Citește și: Vezi dacă blocul tău e în pericol la cutremur. Lista imobilelor cu risc seismic II EXCLUSIV

De asemenea, seismologul enumeră zonele cu activitate seismică ce pot afecta Dobrogea: Crimeea, Șabla (Bulgaria), nordul Turciei și un loc în Marea Neagră situat la o distanță egală între România și Ucraina, unde există un grup de cutremure cu magnitudine de 5 sau 5,5, loc poziționat la intersecția a două falii, cel mai probabil falia Sulina și falia Nistrului.

„Un cutremur mare, de genul celui din 1940, ar zgudui bine Constanța, dar nu cred că ar afecta foarte tare, depinde de cum sunt construcțiile făcute. Asta este problema. Istoric, Constanța nu are pierderi de vieți omenești sau mari pagube materiale. Sunt câțiva răniți la cutremurul din 1940”, adaugă seismologul.

Citește și: Lista celor mai periculoase imobile din București în cazul unui cutremur. Exclusiv

El dă asigurări că nu există nicio ritmicitate sau periodicitate a cutremurelor de mari intensitate care să facă populația să fie în așteptarea unui „mare cutremur”.

În orice caz, Mihai Diaconescu spune că în cazul producerii unui seism de intensitate mare, orice fel de „ascunzătoare” devine un mit. „Ei spun să te ascunzi sub o masă, dar când ai nouă etaje deasupra, ce masă trebuie să ai care să te protejeze?”, se întreabă retoric seismologul.

Prezent la o conferință pe tema pregătirii Constanței în cazul unui cutremur, organizată de europarlamentarul Nicu Ștefănuță, Mihai Diaconescu a spus că Ministerul Educației ar trebui să organizeze cursuri cu profesorii de geografie sau de fizică, să-i învețe ce trebuie spus copiilor despre ce este un cutremur și cum se manifestă, iar cei de la ISU trebuie să facă exerciții cu elevii la școli, dar nu o singură dată.

Citește și: 46 de ani de la cutremurul din 1977. Personalități care au murit atunci

„Copiii sunt vectorul cel mai bun în educația de genul acesta”, concluzionează seismologul.

Colonelul Mihai Georgescu de la ISU Dobrogea a explicat faptul că fiecare unitate de învățământ își planifică cel puțin patru exerciții în cursul unui an școlar, dintre care una este pe riscul de incendiu, iar alta pe cutremur sau inundații, în funcție de arealul în care se află.

„La aceste exerciții, în funcție de solicitări, participăm și noi cu personal care coordonează evacuarea personalului din aceste școli”, spune colonelul.

El dă asigurări că ISU Dobrogea este pregătită să facă față unei situații delicate, provocate de un seism deoarece au la dispoziție „toate mijloacele pentru a planifica și organiza o intervenție în cazul unui seism“.

„Avem trei containere multirisc, care sunt echipate cu instalații pentru căutarea unei persoane aflate sub dărâmături, o macara pentru ridicarea elementelor prăbușite, camioane de mare tonaj cu cârlig și personal pregătit”, a declarat colonelul ISU Mihai Georgescu, scrie adevarul.ro