Cât de poluat e aerul pe care îl respiri în București și cum îl poți monitoriza

Calitatea aerului în București reprezintă o problemă serioasă, cu efecte negative asupra sănătății locuitorilor, însă pare să nu fie o prioritate nici pentru români, nici pentru autorități. Într-un oraș afectat de poluare generată de trafic intens, arderi ilegale, șantiere și chiar activități casnice, respirăm fără să știm un aer contaminat cu praf și compuși chimici, potrivit informațiilor furnizate de Agenția Europeană de Mediu (EEA).

Unul dintre indicatorii principali al poluării este particula PM2.5, cu dimensiunea de maxim 2.5 microni, care pătrunde adânc în plămâni, declanșând reacții ale sistemului imunitar și contribuind la inflamații permanente ale țesutului pulmonar. Datele arată că pulberile în suspensie de tip PM2.5 conduc la moartea a aproximativ 25.000 de români în fiecare an.

Radu Motișan, fondatorul rețelei globale de senzori uRADMonitor, a dezvăluit că în România există aproximativ 1.000 de senzori instalați, dintre care peste 200 în București. Principalele cauze ale poluării aerului includ hidrocarburile generate în procesele de rafinare, arderile provenite de la motoarele diesel și fenomenul de inversiune termică.

Există însă soluții pentru monitorizarea calității aerului în timp real. Platforme precum calitateaer.ro, Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului, aerlive.ro și aplicația Airly oferă date precise despre nivelul de poluare în diverse zone ale orașului.

Deși măsurile individuale sunt importante, soluțiile pe termen lung necesită acțiuni la nivel sistemic. Reglementarea și sancționarea autorităților, verificarea independentă a poluatorilor și informarea corectă a populației sunt pași esențiali pentru îmbunătățirea calității aerului în București. Este imperios necesar ca oamenii să conștientizeze impactul propriilor acțiuni asupra mediului și să contribuie la eforturile de reducere a poluării.

Aerul din București atinge indicele maxim de poluare

În anumite intervale ale zilei, nivelul de poluare al aerului în București atinge cote atât de ridicate încât depășește limitele detectate de senzorii de monitorizare a calității aerului.

Monitorizarea atentă a poluării catastrofale din București este realizată de aproape patru ani printr-o inițiativă online privată. Cu toate acestea, rezultatele obținute până acum par să fie ignorate de către instituțiile statului.

Calitatea aerului este evaluată prin determinarea concentrațiilor de noxe precum CO, NO2, SO2, PM2,5 și PM10 înregistrate de senzorii instalați. Pentru acest scop, se utilizează Indicele de Calitate a Aerului (ICA), calculat conform metodologiei franceze care stă la baza CAQI.

În faza inițială a proiectului, ICA este derivat din valorile înregistrate pentru PM2,5 și PM10, iar datele referitoare la gaze vor fi integrate după finalizarea testelor. Stațiile de măsurare furnizează informații utilizate în procesul de calcul al indicelui de calitate a aerului, acoperind atât poluanții principali (PM10), cât și poluanții auxiliari (PM2,5). Aceste stații efectuează măsurători la intervale fixe de 15 minute, iar pe baza acestor date se determină medii orare și se calculează Indicele de Calitate a Aerului.

Standardul european pentru calitatea aerului, CAQI, a fost dezvoltat în cadrul proiectului CITEAIR (2004-2007), finanțat prin programul european INTERREG IIIC Programme, care susține cooperarea interregională între statele europene. Ulterior, standardul CAQI a fost îmbunătățit în cadrul proiectului CITEAIR II.

Indicele de Calitate a Aerului este determinat de valoarea maximă a poluanților incluși în evaluare. Procesul de calcul al ICA implică conversia unităților de măsură transmise de senzori din ppm (părți per milion) în μg/m3 (micrograme per metru cub). Tabelul de corelații prezentat mai jos ilustrează relațiile dintre valorile poluanților și indicele rezultat.