Cât de sigură este centrala nucleară de la Cernavodă în cazul unui cutremur

Specialiștii de la centrala atomoelectrică de la Cernavodă spun că unitățile 1 și 2 fac față unui cutremur mai mare decât cel mai puternic seism care a avut loc vreodată în România.

Centrala atomoelectrică de la Cernavodă este proiectată împotriva efectelor unui cutremur, în baza unor studii autorizate elaborate de Centrul de Fizică Pământului care au luat în considerare în mod conservativ istoria întregii regiuni, incluzând și zonele seismice cele mai apropiate: zona Vrancea și zona Șabla (munții Balcani).

Conform Nuclearelectrica, operatorul celor două reactoare nucleare, studiile au arătat că istoric, în cele două focare seismice aflate la peste 100 Km de amplasament nu a avut loc niciodată un cutremur mai mare de magnitudinea 7,5 și în acest context proiectul CNE Cernavodă a luat în calcul un cutremur maxim posibil de magnitudinea 8 la Cernavodă denumit Cutremur Baza de Proiect (DBE).

Nu în ultimul rând, efectul secundar care a reprezentat un contributor major în cazul Fukushima, valul tsunami, poate fi complet eliminat la CNE Cernavodă deoarece proiectul centralei a luat în considerare inundațiile externe că risc credibil pentru amplasamentul CNE Cernavodă și s-au realizat studii în ipoteze conservative.

07:58, 16.11.2024 • ECONOMIE

Cronica săptămânii economice

13:03, 15.11.2024 • Energie

Un moment mult așteptat de energia românească: a fost semnat contractul pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă

Aceste studii au demonstrat că incinta CNE este realizată la o cota superioară de 15,8 față de nivelul Marii Negre și cu 2 metri față de nivelul maxim teoretic al apelor Dunării cu revenire o dată la 10.000 de ani.

În aceste ipoteze, CNE Cernavodă este pregătită în cazul apariției unui cutremur prin:

1. Soluțiile de proiectare care asigura că:

• Toate structurile și sistemele de securitate sunt proiectate să își mențină integritatea și să asigure funcțiile de securitate (oprire și răcire reactor, containerizarea radioactivității) în cazul unui DBE;
• Răcirea reactorului de la CNE Cernavodă, în prima faza după pierderea surselor de răcire normale, poate fi realizată fără a fi necesară nicio sursă de energie electrică, prin circulația naturală a apei (termosifonare) în circuitul primar (reactor) și din rezervorul de stropire în generatorii de abur din circuitul secundar;
• Există o sursă de alimentare electrică de avarie (EPS), constând din două grupuri electrogene diesel 2 x100%, special proiectate pentru cazul unui cutremur DBE.

2. Existența procedurilor de răspuns în situații anormale (APOP) pe care operatorii sunt pregătiți să le aplice în cazul apariției unui cutremur. De menționat că operarea centralei în caz de cutremur se face din Camera de comandă secundară (SCA), o structura special proiectată și construită pentru această situație, rezistență la DBE.

 3. Asigurarea disponibilității continue a sistemelor sus menționate prin execuția de programe de verificări și testări periodice aprobate de către autoritatea de reglementare, CNCAN, iar în situația apariției unei disfuncționalități luându-se imediat măsuri de remediere pentru aducerea la starea prevăzută în proiect.

 4. Pregătirea continuă a personalului de operare la toate nivelurile și pe toate specialitățile și responsabilitățile din organizație, testarea și reautorizarea periodică de către autoritățile de reglementare.

La Cernavodă nu este posibil un eveniment ca la Fukushima

După dezastrul de la Fukushima din 2011, la Cernavodă s-a comandat un raport de reevaluare a marginilor de securitate nucleară la centrala atomoelectrică. Concluzia principală a fost că la Cernavodă nu este posibil un eveniment ca acela din Japonia.

Cele două unități care funcționează la Cernavodă aparțin filierei CANDU (CANadian Deuterium Uranium) și folosesc uraniul natural drept combustibil și apă grea (D2O – deuteriul fiind un izotop al hidrogenului) că moderator și agent de răcire

Chiar dacă centrală este proiectată pentru a asigura oprirea sigură și reluarea operării în urmă mai multor evenimente de baza de proiectare, sunt totuși prevăzute acțiuni de protejare a publicului în situații extreme, măsuri reglementate prin legislația noastră în vigoare. Aceste măsuri au drept scop punerea la adăpost a populației de consecințele unor posibile eliberări radioactive.

Există două sisteme total independente de oprire, capabile să insereze foarte rapid în reactor mult mai multă reactivitate negativă decât este necesar că reactorul să fie oprit. Alte elemente specifice CANDU sunt existența a două camere de comandă și a două seturi de grupuri electrogene total independente.

Camera de comandă secundară și al doilea set de grupuri electrogene sunt proiectate să asigure continuarea funcțiilor de securitate nucleară cum ar fi îndepărtarea căldurii din combustibil și monitorizarea parametrilor centralei după oprirea reactorului în urmă unor evenimente severe (cutremur, inundații etc.).

În etapa de proiectare și construcție a centralei nucleare de la Cernavodă au fost luate în calcul datele oferite de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Pământului:

– cutremurul maxim înregistrat de-a lungul timpului din focarul Vrancea a avut în zona Cernavodă o magnitudine care corespunde unui Vârf de Accelerație la Nivelul Solului (Peak Ground Acceleration – PGA) de 0.11g (unde g = accelerația gravitațională);

– cutremurul maxim estimat în zona Cernavodă poate avea o magnitudine căreia i se asociază un PGA de 0.18g.

– conservativ, în calculele de proiectare ale Unităților de la CNE Cernavodă, s-a ales o valoare a PGA de 0.2g. Cutremurul corespunzător acestei magnitudini a fost denumit Seism Baza de Proiect (SBP), cu o probabilitate de apariție de 1 la 1.000 de ani – analizele recente au arătat că pentru amplasament, cutremurul cu o probabilitate de apariție de 1 la 10.000 de ani ar induce un PGA de 0.29g.

În cazul unui eveniment de tip SBP ambele sisteme independente de oprire sunt calificate seismic adică sunt capabile să oprească în siguranță reactorul. Totodată, există sisteme de asemenea independente, calificate seismic, capabile să răcească zona activă (combustibilul) și să prevină eliberarea de radioactivitate din interiorul anvelopei (clădirea cu cupola rotundă, care se vede de la distanță și în interiorul căreia sunt sistemele și echipamentele ce conțîn elemente radioactive).

În timpul reevaluării marginii de securitate, au fost refăcute calculele sistemelor și componentelor calificate seismic astfel încât să se asigure oprirea în siguranță a reactorului, răcirea combustibilului, menținerea radioactivității în interiorul anvelopei și monitorizarea permanentă a parametrilor centralei, pe baza unor studii recente întocmite de firme de specialitate și validate de către experți ai Agenției Internaționale pentru Energie Atomică de la Viena (AIEA). În urmă acestor calcule precum și a inspecțiilor și evaluărilor în instalație s-a ajuns la concluzia că sistemele și componentele ce dețîn aceste funcții esențiale pentru securitatea centralei, își îndeplinesc funcția chiar și în cazul unui cutremur căruia i se asociază un PGA de 0.4g adică cu peste 35% față de PGA asociat unui cutremur cu probabilitate de apariție odată la 10.000 de ani.