Câți bani le-am dat ucrainenilor să se bată cu rușii! Kievul a divulgat sumele

Ministerul de Finanțe de la Kiev a publicat cifrele sprijinului acordat de România Ucrainei de când a început invazia rusă.

Până spre finele anului trecut, România a sprijinit Ucraina umanitar și militar cu o sumă totală de 10,8 milioane de euro, conform Ministerului de Finanțe de la Kiev. 7,8 milioane de euro au fost sprijin umanitar iar 3 milioane de euro au reprezentat ajutorul militar.

Conform Ministerului de Externe Român, din prima zi a agresiunii, am acordat asistență cuprinzătoare refugiaților ucraineni. ”Menționăm, cu titlu exemplificativ, înființarea de tabere mobile, acordarea de acces gratuit la serviciile medicale, la învățământ și pe piața muncii pentru cetățenii ucraineni sosiți în țara noastră. Cei peste 3,6 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în aceste 12 luni în RomâniAa, dintre care peste 112.000 au decis să rămână în țara noastră, au fost bine primiți și integrați în societatea din România. Planul Național de Măsuri de Integrare a refugiaților ucraineni în România, lansat la data de 26 iulie 2022, demonstrează abordarea pe termen lung a autorităților din România în elaborarea de politici publice care să permită integrarea refugiaților din Ucraina, care, fugind din calea războiului, au nevoie în continuare de siguranța pe care le-o putem oferi”, a spus instituția condusă de Bogdan Aurescu.

Au fost livrate, în mai multe rânduri, combustibil, medicamente, alimente sau ambulanțe, în sprijinul ucrainenilor

În același timp, autoritățile române au răspuns la solicitările primite de la autoritățile ucrainene în ceea ce privește acordarea de asistență umanitară de urgență. Au fost livrate, în mai multe rânduri, combustibil, medicamente, alimente sau ambulanțe, în sprijinul ucrainenilor. Hub-ul internațional umanitar operaționalizat la Suceava, la 9 martie 2022, a facilitat distribuirea a 74 de convoaie de ajutoare umanitare în Ucraina din state precum Italia, Franța, Bulgaria, Austria, Slovenia, Cipru, Grecia, Germania sau Republica Macedonia de Nord.

Totodată, în contextul atacurilor aeriene repetate ale forțelor armate ruse asupra infrastructurii energetice critice a Ucrainei, care au lăsat populația civilă în frig și întuneric, la inițiativa autorităților române de la nivel central și local, precum și a asociațiilor neguvernamentale sau a simplilor cetățeni, au fost transmise către Ucraina bunuri de primă necesitate, inclusiv generatoare. Prin hub-ul umanitar de la Suceava au ajuns în Ucraina 40 de generatoare achiziționate de România cu fonduri europene, precum și alte zeci de generatoare oferite de Guvern și autorități locale din țara noastră.

România este foarte secretoasă cu sprijinul militar acordat Ucrainei

Ministerul de Finanțe de la Kiev susține că România a cheltuit până spre finele anului trecut 3 milione de euro pentru armament, tehnică militară etc. Cifrele nu sunt confirmate de București pentru că autoritățile noastră au ales să nu divulge astfel de informații, spre deosebire de Polonia.

​„Noi credem că cel mai important lucru în acest demers de sprijinire a Ucrainei ca să câștige războiul este să fie ajutați eficient, la timp și cu ce au nevoie. Credem că noi putem contribui ca și ajutorul dat de altii să ajungă în Ucraina. Ca aceste lucruri să se întâmple în fapt credem că într-un război e important să faci lucrurile cum trebuie. La sfârșit, când războiul e câștigat, se poate vorbi mai mult. E în interesul tuturor părților să facem mult și bine atunci când trebuie și să vorbim puțin, dar bine”, a declarat pe 22 februarie Klaus Iohannis, la finalul summitului B9 de la Varșovia, în Polonia.

Dacă România tace, vorbesc însă alții. O înregistrare video apărută în august 2022 pe rețelele de socializare arată că soldații ucraineni au primit obuze fabricate în România de Romarm în 2022. Administratorii contului Ukraine Weapons Tracker notează că obuzul este încărcat într-un obuzier autopropulsat 2S1 Gvozdika cu o turelă de 122 de milimetri, vehicul de luptă ce a intrat în dotarea forțelor armate sovietice în anul 1972.

Ministrul Economiei, Florin Marian Spătaru, a declarat atunci pentru Digi24 că au fost demarate „niște verificări”. Nu s-a mai auzit nimic despre acele verificări.

În decembrie 2022, mai multe imagini, dar și o filmare cu mitralierele de tipul DShKM 12.7 x 108, fabricate de Uzina Mecanică din Cugir, au fost publicate pe rețeaua Twitter. Conform descrierii, una dintre mitraliere a fost echipată cu o lunetă termică AGM TS35-640.

Ukraine Weapons Tracker precizează că modificările au fost aduse pentru a îmbunătăți capacitatea armelor, în special când vine vorba de țintirea dronelor și a rachetelor de croazieră inamice.

Deblocarea rutelor de transport

Acțiunile distructive ale forțelor armate ruse în Marea Neagră au avut implicații serioase asupra securității alimentare la nivel global. România a întreprins demersuri pentru identificarea de soluții practice în privința facilitării transporturilor de cereale către piețele internaționale, inclusiv către regiunile cele mai vulnerabile, în special din „Sudul Global”. Printre măsurile concrete ale României, se pot menționa creșterea capacității de tranzit la toate punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova, reabilitarea și redeschiderea segmentelor de cale ferată cu ecartament larg de pe teritoriul României, extinderea capacităților de preluare în portul Constanța și în porturile de la Dunărea Maritimă, creșterea capacității de tranzit pe Canalul Sulina, precum și deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina. Prin redeschiderea punctului de trecere a frontierei de la Vicovu de Sus, la 10 noiembrie 2022, autoritățile române au reconfirmat angajamentul ferm de a identifica soluții practice pentru sprijinirea economiei ucrainene. În următoarele luni, au fost deschise noi puncte de trecere a frontierei la Vadu Vișeului (17 ianuarie 2023) și Racovăț (10 februarie 2023), fiind în derulare lucrări și în cazul altor puncte de trecere a frontierei.

Cantități neobișnuit de mari de grâne au intrat în România

Peste 13 milioane de tone de cereale, produse derivate și oleaginoase din Ucraina au fost exportate în ultimul an prin porturile românești și au ajuns pe piețele internaționale, reprezentând aproximativ jumătate din cantitățile exportate prin culoarele de solidaritate ale Uniunii Europene (EU Solidarity Lanes). Aceste cereale contribuie atât la evitarea unei crize alimentare de proporții globale, cât și la contracararea dezinformării ruse, prin care încearcă în continuare să învinuiască Europa și partenerii pentru înfometarea de care se face vinovată însăși Moscova în statele vulnerabile din „Sudul Global”.

Conform Economica.net, balanța comercială cu produse agroalimentare a României este grav afectată de războiul din Ucraina. Cantități neobișnuit de mari de grâu ajung să fie importate, în timp ce exporturile sunt într-un declin grav. Potrivit ultimelor informații ale Comisiei Europene ce au ca bază transferurile de marfă din vamă de la începutul acestui an calendaristic (2 ianuarie- 5 februarie 2023),  România a cumpărat din afara UE peste 77.900 de tone de grâu, adică de 13,9 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În schimb, exporturile s-au diminuat la aproximativ 327.500 tone, fiind de 2,2 ori mai mici comparativ cu anul trecut.

Războiul a sporit afacerile din Portul Constanța

Portul Constanța a raportat în 2022 un volum de trafic record și total neașteptat, conform Asociației Operatorilor Portuari din Portul maritim Constanţa – Constanta Port Business Association (CPBA). “Statistica Portului Constanţa pentru anul 2022 arată creşteri la principalii parametri care conturează performanţa unui port: 4.498 de escale nave maritime faţă, de 3.985 în anul 2021, 10.868 de escale nave fluviale faţă de 10.619 în 2021 şi un volum total de trafic de 75,550 milioane de tone faţă de 67,483 milioane de tone anul precedent. Anul 2022 înseamnă maximul volumului de trafic operat de Portul Constanţa în istoria sa. 75,550 milioane de tone trafic de marfă în 2022 prin Portul Constanţa reprezintă o creştere de 11,85% faţă de anul 2021”, a anunţat Constanta Port Business Association.

Asociația a oferit și explicația pentru aceste creşteri: războiul din Ucraina. “Explicaţia creşterii neprognozate este, fără îndoială, contextul economic şi geopolitic generat de conflictul armat din Ucraina care a oferit România şi portul Constanţa drept soluţie pentru mărfuri originare sau destinate Republicii Moldova sau Ucrainei şi care nu mai puteau fi operate în porturile din sudul Ucrainei, Mariupol, Odessa, Ilichevsk, Nicolaievsk. Acest context aparte a generat un volum de marfă suplimentar de 11,1 milioane de tone, în imensa majoritate cereale, pe relaţia Ucraina”, a explicat Asociaţia operatorilor portuari.

S-au eliberat liniile de vagoanele uitate sau sechestrate

Liniile de tren din Portul Constanța au fost complet deblocate la începutul acestui an după mutarea celor peste 700 de vagoane CFR marfă care blocau transportul feroviar de mărfuri, a anunțat CFR Infrastructură. Din totalul de 743 de vagoane CFR Marfă, 400 erau indisponibilizate, în mare parte din cauza vechimii, iar alte 342 sub sechestru ANAF. 200 de vagoane (mai bune) au fost reintroduse în circulație și contribuie la tranzitul mărfurilor cu destinație Ucraina și Republica Moldova. În martie, 2022, ministrul Sorin Grindeanu anunța că aproximativ 50% dintre liniile CFR din Portul Constanța erau blocat din cauza vagoanelor nefuncționale prin care au crescut și pomi, iar în aprilie se mutau deja primele vagoane.

În total, 250 de vagoane au revenit în parcul activ de material rulant de la CFR Marfă, a explicat transportatorul național.