CCR desființează supraimpozitarea pensiilor speciale: impact major asupra PNRR

Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat joi neconstituțională supraimpozitarea pensiilor speciale, o măsură introdusă de Guvern și Parlament ca parte a reformei pensiilor speciale. Decizia afectează grav implementarea jaloanelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), punând sub semnul întrebării posibilitatea accesării unor fonduri europene esențiale.

Beneficiarii vizați de decizia CCR

Hotărârea CCR se aplică tuturor pensiilor cu componentă necontributivă, printre care pensiile magistraților, militarilor, diplomaților, personalului aeronautic civil, angajaților Curții de Conturi, funcționarilor parlamentari și celor din serviciile secrete. Această categorie beneficiază de pensii calculate pe baze diferite față de cele obișnuite, ceea ce a stârnit numeroase controverse publice.

Argumentele CCR

Potrivit Curții, modalitatea de calcul a impozitului asupra pensiilor speciale contravine Constituției din cauza impreciziei textului legal. CCR a constatat că articolul 101 din Codul Fiscal, care reglementează impozitarea progresivă a pensiilor speciale, nu precizează clar formula de calcul a părții contributive și perioada de referință, generând astfel incertitudini juridice.

„Textul de lege criticat creează premisele pentru recalculări anuale ale pensiilor, prin raportare la indicatori variabili precum câștigul salarial mediu brut și net, ceea ce încalcă prevederile constituționale”, a explicat CCR într-un comunicat de presă. Astfel, decizia lasă aplicabile doar dispozițiile generale ale Codului Fiscal, care prevăd o cotă unică de impozit de 10% pentru veniturile din pensii.

13:03 • Justitie

Curtea de Apel București respinge cererea APALP privind desecretizarea documentelor ce-l vizau pe Călin Georgescu

22:53, 06.12.2024 • ALEGERI

Decizia CCR trezește și fantomele: „România are Regină, organizarea unor noi alegeri prezidențiale este inutilă”

Impact bugetar și asupra PNRR

Decizia CCR va avea consecințe semnificative asupra bugetului național pentru 2025, eliminând o sursă importantă de venituri. Mai mult, reforma pensiilor speciale este un jalon-cheie („jalonul 215“) din cererea a treia de plată din PNRR. Comisia Europeană ar putea decide blocarea unor fonduri, având în vedere că împrejurarile actuale contravin angajamentelor asumate de România.

Banca Mondială, care a oferit consultanță pentru această reformă, avertizase anterior că impozitarea progresivă cu până la 15% ar fi avut un impact neglijabil asupra reducerii cheltuielilor. Conform unui raport, numărul pensiilor de serviciu afectate de aceste cote mai mari ar fi scăzut treptat, diminuând eficiența măsurii.

Ce urmează?

Guvernul se află acum între presiunea de a identifica rapid alternative pentru a respecta jaloanele din PNRR și necesitatea de a gestiona un buget împovărat de povara pensiilor speciale. Fără soluții viabile, riscul pierderii fondurilor europene și al dezechilibrelor fiscale crește semnificativ.