Ce alimente conțin îndulcitori artificiali? Bolile la care ne expunem dacă facem exces

Suntem predispuși la o mulțime de boli din cauza consumului de îndulcitori artificiali. Puțini știu faptul că multe alimente şi băuturi din comerţ conţin astfel de îndulcitori artificiali.

Un studiu realizat de către Institutul Naţional Francez pentru Sănătate şi Cercetare Medicală şi publicat joi în jurnalul academic PLOS arată că îndulcitorii artificiali sunt responsabili pentru creşterea riscului de cancer.

Pe scurt, îndulcitorii artificiali reduc cantitatea de zahăr din alimente sau băuturi, precum şi caloriile aferente, menţinând însă gustul dulce.

Studiul a analizat date despre alimentaţie de la aproape 103.000 adulţi din Franţa şi au urmărit să vadă dacă există o asociere între consumul de îndulcitori artificiali şi riscul de a face cancer.

Rezultatele arată că toţi participanţii au consumat în decurs de 24 de ore o cantitate destul de mare de îndulcitori artificiali, în special aspartam şi acesulfam-K. Ambii aditivi sunt extrem de dulci (de circa 200 de ori mai dulci decât zahărul).

Astfel, riscul de cancer creşte semnificativ în rândul celor care consumă alimente sau băuturi care conţin cei doi aditivi,comparativ cu non-consumatorii. Riscul cel mai mare constă în cancerul la sân şi cancere legate de obezitate.

  „Studiul nostru nu susţine consumul de îndulcitori artificiale ca alternative sigure la cel de zahăr şi arată efectele asupra sănătăţii”, spun autoarele studiului, expertele Charlotte Debras and Mathilde Touvier.

Studiul are şi câteva limite, cum bine observă autoarele, care cer cercetări mai amănunţite şi reguli mai stricte de la autorităţile din Sănătate: cei mai mulţi dintre participanţi au fost femei, cu niveluri ridicate de educaţie şi conştiente de alimentele şi băuturile consumate. Prin urmare, nu se ştie încă ce cantitate de îndulcitori artificiali consumă zilnic restul grupurilor sociale.

Aditivul acesulfam-K

Este un aditiv ce nu conţine calorii şi, deşi nu este un glucid, declanşează brusc activitatea pancreasului.

„Acesta produce insulină în cantităţi proporţionale cu intensitatea senzaţiei de dulce percepută. Deoarece insulina nu regăseşte în sânge zaharurile pe care să le metabolizeze, declanşează senzaţia de foame, pentru a primi glucidele ce-i sunt necesare pentru a se neutraliza. Dezechilibrul hormonal astfel creat se rezolvă prin consum alimentar. Acest mecanism de acţiune poate fi o explicaţie pentru procentul în continuă creştere al populaţiei supraponderale sau obeze, cât şi a lipsei de rezultate a multor diete pentru slăbire. Organisme mondiale precum Comisia Codex Alimentarius, cât şi Comitetul Ştiinţific pentru Alimentaţie al Comisiei Europene consideră drept lipsit de pericol consumul acestui aditiv, care se elimină nemodificat pe cale urinară”, notează InfoCons.

Aspartamul

Este un aditiv alimentar sintetic, cu rol de îndulcitor şi potenţiator de aromă. Prin ingestie, dar şi ca urmare a depozitării alimentelor la temperaturi de peste 300C, el se descompune în constituenţii săi, adică acid aspartic, fenilalanină şi metanol, notează specialiştii de la InfoCons.

„Acidul aspartic este un aminoacid neesenţial (corpul îl produce în cantităţile ce-i sunt necesare, fără a avea nevoie de surse din exterior), cu rol de neurotransmiţător.

Acidul aspartic ingerat suplimentar pătrunde în circulaţia sangvină şi apoi ajunge la creier, unde bariera sangvină cerebrală încearcă să oprească pătrunderea toxinelor şi a neurotransmiţătorilor în exces. Această barieră naturală nu este suficient dezvoltată la copii, iar la adulţi poate să fie parţial deteriorată sau să nu facă faţă. Acidul aspartic în exces devine astfel o aşa-numită excitotoxină, care suprastimulează neuronii, până la epuizare şi distrugere”, mai explică asociaţia.