CE: Costul măsurilor de sprijin de pandemie ar fi fost de 1,63% din PIB, nu 3,2% sau 7%, cum spunea Florin Cîțu în 2020

Comisia Europeană (CE) a publicat un document cu privire la situația economică a României, care face referire la deficitul bugetar și măsurile de sprijin ca răspuns la COVID luate de România. Potrivit acesteia, costul s-a ridicat la 1,63% din PIB, deși premierul Florin Cîțu, fost ministru de Finanțe în octombrie 2020, anunța printr-o postare pe Facebook că a injectat în economie peste 3%, iar sprijinul până la final de an va fi de 7% din PIB.

Potrivit Hotnews, din documentul Comisiei Europene reiese că nu ar fi fost luată în calcul amânarea taxelor de anul trecut, de circa 1,8% din PIB (în octombrie era în jurul a 1,6%). Așadar, cifra anunțată de premier atunci e plauzibilă, de 3,2% din PIB, dar la 7% pare că nu a mai ajuns, dacă ne uităm la ce spune Executivul european.

Totuși, se pare că oficialii europeni se așteptau și la sprijin pentru HORECA, iar acolo scrie 0% din PIB.

Datoria publică poate ajunge la 90% din PIB

Analiza pe termen mediu și lung a datoriei publice confirmă faptul că riscurile de sustenabilitate sunt mari. Potrivit proiecției pe 10 ani, datoria publică ca procent din PIB va continua să crească și va ajunge aproape de 90% din PIB. Riscurile sunt susținute de deficitul fiscal, costul îmbătrânirii și vulnerabilității căii datoriei la șocuri macro-fiscale.

13:01, 13.11.2024 • Indicatori macro

România vulnerabilă: Un indicator economic important arată din ce în ce mai rău!

21:40, 11.11.2024 • ACTUALITATE

Ce ne aşteaptă? Isărescu: Trebuie să strângem cureaua, durerea va fi mai mică cu o „dietă sănătoasă”!

În 2024 anticipează că datoria publică va fi puțin sub 60% din PIB, respectiv la 59,5%. Creșterea pensiilor amânată până la finalul anului 2022 reprezintă sursa predominantă a riscului sustenabilității datoriei.

Potrivit notificării pe Procedura de Deficit Excesiv din 19 aprilie 2021, validată de EUROSTAT, deficitul bugetar a fost de 9,2% din PIB în 2020, în timp ce daoria publică s-a ridicat la 47,3% din PIB. Conform previziunilor de vară ale Comisiei Europene, deficitul va fi de 8% din PIB în 2021 și 7,1% în 2022.

Ce spunea Florin Cîțu în octombrie 2020 pe Facebook

„Fară precedent în România!
Pachetul de susținere a economiei o să depășească, ATENȚIE, 7% din PIB până la finalul anului.
Deja în primele 9 luni am injectat SUPLIMENTAR în economie 34.5 miliarde lei (3,2% din PIB).
Sumele injectate suplimentar în economie de guvernul PNL:
– 14,4 miliarde prin masuri fiscale
– 250 de milioane lei bonificații la plata impozitului pe profit
– 3,2 miliarde lei rambursare TVA în plus față de anul trecut
– 6,9 miliarde lei cheltuieli cu investițiile mai mari ca anul trecut (cea mai mare sumă din ultimii 10 ani și mai mult decât s-a cheltuit în 2016 sau 2017 tot anul)
– 9,8 miliarde lei cheltuieli legate direct de COVID-19
La aceste cheltuieli de la buget adaugăm programe de garanții de aproximativ 30 miliarde lei-2.9% din PIB. Bani care ajung în economie prin intermediul sistemului financiar bancar si sunt garantați de stat.
Nu ne oprim aici.
Acest program MASIV de stimulare a economiei a stopat declinul economiei în 2020 și garanteaza o creștere economica puternică în 2021.”