Ce este Marele Templu al lumii de dincolo de la Câmpina (VIDEO)

Povestea copilului genial Iulia Hasdeu – unica fiică a savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu, rămâne de referință în cultura română din toate timpurile. Numele Iuliei însă este definitiv legat de straniul castel construit de tată în memoria fiicei. Ce este Marele Templu al lumii de dincolo de la Câmpina? Și, mai ales, la ce „folosește”…

Iulia Hasdeu a fost un copil genial şi precoce. Din păcate, acest destin promiţător avea să se curme la vârsta de doar 18 ani: moare, la 29 septembrie 1888, de tuberculoză.

Povestea Iuliei Hasedeu este, totodată, și povestea durerii nemărginite a celebrului ei tată – Bogdan Petriceicu Hasdeu. Durere din care s-a născut unul dintre cele mai stranii „edificii” din România: Templul lumii de dincolo de la Câmpina.

Dedicat Iuliei Hasdeu: Ce este Marele Templu al lumii de dincolo de la Câmpina 

După moartea unicei sale fiice, Bogdan Petriceicu Hasdeu a descoperit cugetări, poezii, schiţe de dramă şi comedii, materiale ale tezei de doctorat, o cantitate impresionantă de notiţe scrise de tânără, inclusiv pe patul în care şi-a trăit ultimele luni.

Publicarea operelor Iuliei aducea tatălui o oarecare consolare necesară pentru a-şi putea continua existenţa, savantul fiind convins de importanţa tezaurului literar lăsat de fiica sa. Cu toate acestea, tatăl îndurerat a căutat fără încetare o explicaţie pentru destinul crunt al tinerei, şi-a plâns fiica fără încetare şi a aşteptat un semn de la ea.

Conform celor afirmate de Hasdeu, în martie 1890, scriitorul, potrivit propriilor mărturii scrise, a primit un semn de la fiica sa! După acest semn, el şi-a făcut un ţel din a regăsi spiritul fiicei dispărute prin orice mijloace. Respectiv s-a refugiat în spiritism. Apoi a construit un templu în amintirea fiicei sale la cimitirul Bellu, iar în anul 1893 a luat decizia de a ridica un castel, în memoria copilei sale.

Iulia i-ar fi transmis tatălui planurile, de pe lumea cealaltă!

Castelul Iulia Hasdeu de la Câmpina, „Marele templu de dincolo”, a fost ridicat între anii 1893-1896, după planurile pe care însăşi Iulia i le-ar fi transmis tatălui de pe lumea cealaltă!

Castelul are o arhitectură ce utilizează elemente cu trimiteri directe către epocile Evului Mediu, o înfăţişare de fortăreaţă, de spaţiu închis ezoteric. Intrarea principală este străjuită de două tronuri, mari jilţuri din piatră, aşezate fiecare pe câte şapte lespezi ce simbolizează trecerea sufletului omenesc prin cele şapte etape cunoscute în credinţa populară sub denumirea de vămile văzduhului, iar lângă cele două jilţuri sunt sculptate săgeţile care indică procesul reversibil al reîncarnării.

Aici, Bogdan Petriceicu Hasdeu dă viaţă primului volum de spiritism din literatura română – intitulat „Sic Cogito“, o carte creată după „sfaturile” primite de la Iulia.

Cameră specială de spiritism la Marele Templu de la Câmpina

La castel, Hasdeu a amenajat o cameră specială de spiritism în care, ani la rând, a încercat să intre în legătură cu fiica sa aflată pe cealaltă lume. E de la sine înţeles că mulţi dintre apropiaţi l-au etichetat pe Hasdeu drept „nebun“, explicând că şi-a pierdut minţile de durere, dând naştere unor fabulaţii.

Pe când se afla pe patul de moarte, Iulia F. Hasdeu i-a amintit soţului decizia pe care o luaseră împreună: de a dona castelul lor din Câmpina Academiei Române, spre folosul membrilor ei „săraci şi nenorociţi, mai ales cei de peste Carpaţi…

În fiecare vară trei membri ai Academiei, fie munteni, fie moldoveni, fie de dincolo, fiecare cu familia sa, cu nevasta şi copilaşii, vor putea locui aicea, fără a plăti chirie, odihnindu-se şi întremându-se”. De asemenea, toată biblioteca lui B. P. Hasdeu va trece în proprietatea Academiei, împreună cu dreptul exclusiv ca aceasta să editeze scrierile lui şi ale fiicei lor, Iulia. Ea a murit la 2 iulie 1902, la vârsta de 62 ani, iar soţul său a trecut la cele veşnice la 25 august 1907.

Cine bântuie prin castel

Castelul de la Câmpina a dat naştere, de-a lungul vremii, la nenumărate legende, chiar şi în zilele noastre unele dintre acestea arătând că, în anumite nopţi, Iulia Hasdeu putea fi auzită cântând la pian, în aplauzele tatălui său, sau că Iulia ar fi fost văzută de localnici pe terasa castelului cu un buchet de margarete în braţe şi că a doua zi după apariţie, grădinarul ar fi găsit în curte flori de margarete, deşi nu era sezonul acestora.

În fiecare an, la data de 2 iulie, la Castelul Iulia Hasdeu din Câmpina are loc „Sărbătoarea celor 2 Iulii”, o tradiție respectată din anul 1990, organizată în memoria fiicei savantului Bogdan Petriceicu Hasdeu – scriitoarea și poeta de expresie franceză Iulia Hasdeu, care a fost și prima studentă româncă la Sorbona – și a soției acestuia – Iulia Faliciu Hasdeu, cele două văpăi care au însuflețit existența ilustrului nostru om de cultură.

Directoarea muzeului Iulia Hasdeu s-a sinucis

Pe 22 decembrie 2018 comunitatea locală din Câmpina primea vestea morţii neaşteptate a Jenicăi Tabacu, directorul muzeului Iulia Haşdeu, Marele Templu al lumii de dincolo de la Câmpina (cunoscut și sub denumirea de ”Templul spiritist de la poalele Carpaţilor).

Dispariţia prematură a femeii care a condus timp de 20 de ani destinele acestui misterios lăcaş de cultură a fost cu atât mai dură din cauza modului în care Jenica Tabacu a ales să moară. Respectiv a fost găsită spânzurată în apartamentul familiei din Câmpina.

Sinuciderea directoarei Templului Spiritist cu doar trei zile înainte de Crăciun a şocat pe toată lumea, iar oamenii s-au grăbit să pună gestul extrem în seama obsesiei Jenicăi Tabacu pentru activitatea ”pâgână” a lui Hasdeu tatăl. În realitate, Jenica Tabacu a fost răpusă de probleme mult mai lumeşti, pe care nu a putut să le depăşească singură și anume o gravă depresie.

Rămân ân urmă însă relatări stranii despre apariții în Marele Templu de la Câmpina, care ar fi fost surprinse inclusiv de camerele de supraveghere.