Ce este microbiotul intestinal și cum îl protejăm

Avem un microbiot al pielii, un microbiot al gurii, un microbiot al vaginului… Dar cel mai important este microbiotul intestinal. Protejarea microbiotului este și o modalitate de a preveni sau a menține sub control numeroase boli.

Cercetătorii știu deja care este potențialul microbiotului intestinal. Totuși, noile tehnici permit aprofundarea interacțiunii gazdă-microbiot, cea a microorganismelor între ele și influența lor asupra stării de sănătate.

Microbiotul intestinal sau flora intestinală reprezintă ansamblul bacteriilor, virusurilor, paraziților și ciupercilor non-patogene, care tapetează stomacul, intestinul subțire și colonul.

Există o legătură directă  între dezechilibrul microbiotului și apariția unor boli. În plus și mai interesant este că a avea grijă de microbiot ar putea fi un mijloc de a preveni și a controla numeroase boli.

Dar cum putem avea grijă de microbiot? Care sunt simptome de alertă în cazul unui microbiot dezechilibrat?

Cu mult înainte de declanșarea unor boli, organismul nostru trimite niște semnale care se traduc prin faptul că microbiotul nostru este dezechilibrat. Este vorba despre tulburări intestinale: balonări, flatulențe, tulburări de tranzit: diaree, constipație. Aceste simptome pot fi prezente permanent sau să apară după consumul unor alimente. Totuși, aceste semne nu sunt specifice și pot fi legate de numeroase alte cauze.

Alimente naturale, bogate în fibre

Microbiotul se hrănește cu fibre. Așadar, trebuie să mâncăm alimente care conțin fibre pentru a avea un microbiot bine dezvoltat. Fibrele alimentare sunt glucide complexe cum sunt celuloza și pectina. Acestea se găsesc în mod natural în numeroase alimente de origine vegetală: cereale integrale (pâine integrală, paste, orez, griș), legume uscate (linte, mazăre, năut), legume și fructe proaspete.

Un microbiot optim este dens și are o mare diversitate. Alimentele fermentate sunt rezervoare naturale de microorganisme non-patogene, bune pentru microbiot. Acestea sunt iaurturile, brânzeturile și, de asemenea, varza murată și pâinea din aluat crescut cu drojdie.

Probioticele

Probioticele sub formă de suplimente alimentare nu sunt necesare dacă avem o alimentație variată și echilibrată.

În schimb, suplimentele de probiotice pot fi benefice după un tratament cu antibiotice și în acest sens cereți sfatul medicului sau farmacistului.

Unele alimente sunt cunoscute pentru efectul lor nociv asupra microbiotului. De aceea, se recomandă să mâncăm cât mai puține alimente procesate. Acestea trebuie înlocuite cu alimente naturale, pregătite acasă.

Alimentele procesate sunt sărace în fibre și au un conținut bogat de zahăr, grăsimi și aditivi. Toate aceste elemente provoacă starea inflamatorie cronică. De asemenea, se recomandă să mâncâm puțină carne roșie – cel mult de două ori pe săptămână.