Ce înseamnă schimbarea perspectivei Fitch de la „Stabilă” la „Negativă” pentru economia României

Agenția de rating Fitch a revizuit perspectiva asupra României, schimbând-o de la „Stabilă” la „Negativă”, menținând însă rating-ul de țară la „BBB-”.

Poate că pentru mulți acest termen nu spune mare lucru, dar implicațiile sunt semnificative și nu trebuie subestimate. Hai să vedem ce înseamnă acest „cartonaș galben” din partea agenției și ce riscuri presupune.

Ce înseamnă schimbarea perspectivei la „Negativă”?

Pe scurt, schimbarea perspectivei nu reprezintă o retrogradare a rating-ului, dar semnalează un avertisment serios. În termeni simpli, Fitch ne spune că România este acum într-o zonă de risc, iar dacă nu luăm măsuri serioase, ar putea urma o retrogradare. Este ca și cum ți-ai primi un „cartonaș galben” într-un meci de fotbal: încă nu ești eliminat, dar trebuie să te comporți mai responsabil, altfel riscă să vină și „cartonașul roșu”.

Care sunt motivele schimbării perspectivei?

Fitch a subliniat mai multe probleme care stau la baza acestei decizii. Printre ele se numără:

11:21 • POLITICĂ

Marcel Ciolacu, prima reacție după avertismentul Fitch: „Vom opri incertitudinile prin unitate și reforme”

08:11 • ACTUALITATE

Fitch revizuiește perspectiva ratingului de țară al României la negativă, din cauza incertitudinii politice

1. Instabilitatea politică: România a fost martora unor schimbări politice imprevizibile. Alegerile prezidențiale au fost anulate și procesul electoral s-a prelungit. În plus, parlamentul este tot mai fragmentat, iar guvernul pro-european are o majoritate fragilă, ceea ce face ca reformele necesare să fie greu de implementat.
2. Deficite mari: Deficitul bugetar al României este uriaș, estimându-se că va ajunge la 8,2% din PIB în 2024, mult peste media altor țări cu rating similar. Creșterea cheltuielilor publice, în special pe salarii și pensii, reprezintă o presiune semnificativă asupra finanțelor publice.
3. Creșterea rapidă a datoriei publice: Datoria publică a României este în continuă creștere și ar putea ajunge la 62% din PIB până în 2026, o expansiune mult mai rapidă decât în alte țări cu rating „BBB-”. Această creștere rapidă este periculoasă, deoarece poate duce la o povară financiară mai mare pe termen lung.
4. Vulnerabilități economice: Creșterea economică este în scădere, iar costurile împrumuturilor ar putea să crească, pe măsură ce piețele devin mai reticente. În acest context, măsurile de austeritate vor fi greu de implementat din punct de vedere politic.

Ce înseamnă „BBB-”?

Pentru majoritatea dintre noi, un rating de „BBB-” nu spune nimic, dar acest scor are un impact direct asupra economiei. Acest rating arată că România este considerată un loc destul de sigur pentru a investi, dar nu fără riscuri. Cu toate acestea, cu perspective negative, împrumuturile vor deveni mai scumpe și companiile vor fi mai reticente în a investi în România. Este ca și cum ai da unui prieten care are încredere un împrumut de 100 de lei, dar ai deveni mai circumspect dacă ai ști că aceleași cheltuieli îl pun în dificultate.

De ce suntem aici?

Principalul motiv pentru această revizuire este lipsa unui plan fiscal concret și a unei stabilități politice. Deficitele mari și datoria publică în continuă creștere nu au fost însoțite de măsuri fiscale clare care să le reducă. Iar instabilitatea politică complică și mai mult implementarea unor reforme.

Cum putem ieși din această situație?

Solutia principală pe termen scurt este să avem stabilitate politică și măsuri fiscale credibile începând cu 2025. În acest sens, noua coaliție de guvernare va trebui să convingă atât investitorii, cât și cetățenii că România este pe drumul cel bun și că reformele vor fi implementate cu seriozitate. În plus, transparența și o dezbatere publică pe măsurile economice sunt esențiale pentru a câștiga încrederea populației și a piețelor financiare.

Ce riscuri implică o retrogradare?

Dacă rating-ul va scădea sub „BBB-”, vom înfrunta o perioadă mai grea. Statul va avea dificultăți în a împrumuta bani la costuri accesibile, iar investitorii vor fi mai reticenți să investească în România. Aceste schimbări vor afecta, de asemenea, costul împrumuturilor pentru companiile private și pentru cetățeni.