Ce înseamnă sunetele sirenelor de alertare in România?

În România, peste 7.700 de sirene de protecție civilă ar trebui să ne avertizeze că suntem sub riscul unui atac aerian sau în mijlocul unui dezastru natural. Aceste semnale sonore ne indică că trebuie să ne adăpostim.

În București, din 454 de sirene pentru avertizarea populației, doar 330 sunt funcționale. Mai mult, doar 187 sunt introduse într-un sistem de alarmare și pot fi acționate de la distanță, restul fiind acționate doar de la fața locului.

În ultimele două săptămâni, sirenele de alarmare a populației s-au auzit în Iași și în Vaslui.

• Vezi și Cum ne dăm seama dacă vine războiul? Care sunt semnalele de avertizare a populației

09:45, 20.12.2024 • ACTUALITATE

Alertă în România: nu mâncați din calendar! Un produs destinat copiilor, în preajma sărbătorilor, a fost retras de pe rafturi

11:49, 14.11.2024 • ACTUALITATE

MAE: Atenționare de călătorie pentru Regatul Spaniei – cod roșu de fenomene meteorologice în Comunitatea Valenciană și posibile perturbări ale traficului aerian în Republica Franceză

Tipuri de sunete de alarme

Sunt patru tonuri diferite ale sunetelor de alarmare, conform Inspectoratului pentru Situații de Urgență:

• prealarma aeriană, în cazul unui posibil viitor dezastru sau atac aerian: 3 sunete cu o durată de 32 de secunde fiecare, cu pauză de 15 secunde între ele;
• alarmă aeriană, în cazul unui pericol iminent de atac aerian: 15 sunete cu o durată de 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele;
• alarmă la dezastre, în cazul unui dezastru natural, precum viitura sau cutremurul: 5 sunete cu durata de 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele;
• încetarea alarmei, atunci când pericolul a trecut: un semnal continuu timp de două minute.

Situațiile cel mai des întâlnite în care este alarmată populația cu ajutorul acestor sirene de protecție civilă sunt inundațiile.

Peste 600 de sirene NU funcționau în 2017

La nivel național sunt 7.713 de sirene electrice și cu aer comprimat, montate peste tot în țară, pe clădiri de locuit, școli, instituții publice, operatori economici sau construcții industriale ori hidrotehnice.

Ultima verificare amplă a sistemelor de alarmare a populației a fost făcută de autorități în 2017. Atunci au fost pornite, săptămânal, timp de mai multe luni, sirenele din toate județele țării. Aproape toate: 6.680 de sirene au fost acționate, pentru celelalte 1.033 nefiind suficient personal disponibil în timpul exercițiului, potrivit concluziilor celor de la ISU.

635 de sirene erau defecte din totalul celor pornite. Așadar, rămân 6.045 de sirene funcționale.

La nivel naţional, zona acoperită acustic este de aproximativ 48%. Județele cu cea mai mare acoperire acustică sunt Brăila (73%), Teleorman (72%), Arad (68%) și Constanța (67%). În București, sirenele pot fi auzite în doar 15% din oraș.

De ce este nevoie de un sistem centralizat

Din numărul de sirene testate și funcționale în 2017, doar 2.415 sunt acționate centralizat. Asta înseamnă că o treime din ele sunt legate direct la punctul de comandă de la primărie sau ISU.

În București, spre exemplu, unde sunt în jur de 400 de sirene, doar 15% se pot activa cu dublă comandă, adică atât de la locul în care sunt amplasate, cât și de la punctul de comandă.

Celelalte pot fi pornite doar de administratorii clădirilor, ceea ce este un dezavantaj, pentru că timpul de răspuns în situația unui dezastru iminent este mult mai mare, spun autoritățile.

La exercițiul PROCIV din 2017, timpul mediu de răspuns pentru acționarea sirenelor a fost de două minute pentru cele cu dublă comandă și de 12 minute pentru cele acționate local.

Libertatea a întrebat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență câte dintre sirenele nefuncționale în urmă cu cinci ani au fost reparate până acum și ce alte măsuri au fost luate pentru centralizarea sistemelor de alarmare.

Buncărele împotriva bombelor, niște camere goale la subsol

În România sunt 4.538 de buncăre în care oamenii se pot adăposti în caz de pericol, potrivit unei liste publicate recent de IGSU. Un tânăr programator a creat o hartă interactivă gratuită pe care oamenii pot localiza cel mai apropiat adăpost. Harta poate fi accesată la adresa adapostulmeu.ro.

Adăposturile de protecție civilă se află în subsolurile blocurilor, ale clădirilor de birouri, în școli, licee, spitale, hoteluri și primării.

În București sunt aproape 1.200 de astfel de adăposturi, care însă au rămas niște săli insalubre, unele fără electricitate sau grup sanitar.

În ultimele două săptămâni, sirenele de alarmare a populației s-au auzit în Iași și în Vaslui. Reprezentanții ISU au spus, în ambele cazuri, că a fost vorba despre teste ale sistemelor.