CE își revizuiește prognoza asupra economiei românești. Și nu în bine…

Comisia Europeană (CE) a publicat astăzi previziunile sale de toamnă asupra evoluției economice a spațiului comunitar. În ceea ce privește România, prognoza este mult mai rezervată decât cea din primăvară, publicată în luna mai.

CE se așteaptă ca majorarea PIB-ului real să încetinească semnificativ în 2024, la 1,4%, arată prognoza de toamnă a instituției. Deficitul public general al României va atinge 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 și cu peste un punct peste ținta asumată de guvern.

În luna mai, CE estima că economia României va crește cu 3,3%, iar că deficitul va ajunge la 6,9% în acest an. CE subliniază că deficitul mai mare decât cel preconizat reflectă creșterea foarte rapidă a cheltuielilor publice, în principal din cauza creșterilor mari ale salariilor din sectorul public, ale cheltuielilor cu bunurile și serviciile și ale transferurilor sociale, inclusiv ale pensiilor.

18:12, 21.11.2024 • Energie

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de stat în valoare de 578 de milioane de euro pentru marii consumatori de energie din România

20:52, 25.10.2024 • Energie

CE confirmă: România a devenit cel mai mare producător de gaze naturale din UE

În sinteză, prognoza spune că majorarea PIB-ului real va încetini semnificativ în 2024, la 1,4%. Se preconizează că inflația totală va încetini ușor, dar va rămâne peste 5% în 2024, iar deficitul public al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023.

Salariile nominale atât în sectorul public, cât și în cel privat au continuat să crească puternic, la o rată de două cifre în 2024 și dezinflația va continua.

Și în anii următori, 2025 și 2026, deficitul public ar urma să rămână ridicat, în condițiile politicilor actuale.

Pentru 2025 și 2026 ne rămân speranțele

“Consumul privat dinamic a susținut cererea internă și importurile, în timp ce creșterea exporturilor a rămas modestă. O redresare treptată a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare și reziliența consumului privat și a investițiilor vor accelera creșterea de peste 2% în 2025 și în 2026”, se arată în prognoza CE.

Se preconizează că inflația totală va încetini ușor, dar va rămâne peste 5% în 2024, deoarece presiunile de bază asupra prețurilor sunt încă ridicate din cauza creșterii continue a venitului disponibil. Cererea puternică de forță de muncă va reduce și mai mult șomajul. Se preconizează că deficitul public al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023. Se așteaptă să rămână în linii mari la acest nivel în 2025 și 2026, presupunând că nu se vor schimba politicile actuale. Se preconizează că ponderea datoriei în PIB va crește până la aproape 60% în 2026.

Raportul CE subliniază că previziunile nu includ niciun impact al măsurilor potențiale de reducere a deficitului pe partea de venituri sau cheltuieli incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a prezentat Comisiei la 25 octombrie. “Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în acest stadiu. Cu toate acestea, ele au potențialul de a reduce semnificativ deficitul public în raport cu această previziune, dacă sunt concepute și puse în aplicare în mod corespunzător în contextul bugetului pentru 2025”, se arată în raport.

Evoluția UE

După o perioadă prelungită de stagnare, economia UE revine la o creștere modestă, în timp ce procesul de dezinflație continuă. Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene estimează o creștere a PIB-ului în 2024 de 0,9% în UE și de 0,8% în zona euro.

Activitatea economică ar urma să accelereze la 1,5% în UE și la 1,3% în zona euro în 2025 și la 1,8% în UE și la 1,6% în zona euro în 2026. Inflația globală în zona euro ar trebui să se reducă la mai mult de jumătate în 2024, de la 5,4% în 2023 la 2,4%, înainte de a scădea mai treptat la 2,1% în 2025 și la 1,9% în 2026. În UE, se estimează că procesul de dezinflație va fi și mai accentuat în 2024, inflația globală urmând să scadă la 2,6%, de la 6,4% în 2023, și să continue să scadă la 2,4% în 2025 și 2,0% în 2026.