Ce mai pun la cale sociologii români: conferința modelatorilor electorali
Într-o lume tot mai agitată de fluxuri informaționale, unele evenimente de substanță riscă să treacă neobservate. Este și cazul Conferinței Internaționale a Societății Sociologilor din România „Intersections 2024″, un eveniment susținut de INSCOP Research, care promite să aducă în prim-plan cele mai noi tendințe în sociologie, sub tema „Structures and Flows. Exploring Multiplexity in Contemporary Sociology”.
Sprijinul INSCOP pentru comunitatea sociologică
Conferința, care își propune să exploreze multiplicitatea în sociologia contemporană, beneficiază de sprijinul INSCOP Research, o recunoscută instituție de cercetare care și-a reafirmat angajamentul de a promova cercetarea de calitate în științele sociale din România. „Susținem cu entuziasm comunitatea sociologică și împărtășim misiunea Societății Sociologilor din România de a promova profesia de sociolog în țară”, a declarat Remus Ștefureac, directorul INSCOP Research.
Omagiu adus profesorului Lazăr Vlăsceanu
Dedicată memoriei profesorului Lazăr Vlăsceanu, un pilon al sociologiei românești, conferința va avea loc pe 24 și 25 octombrie 2024 la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București. Profesorul Vlăsceanu este recunoscut pentru contribuțiile sale semnificative la dezvoltarea sociologiei ca disciplină în România, iar evenimentul se dorește a fi o recunoaștere a impactului său durabil.
Un dialog intercultural și multidisciplinar
Intersections 2024 reunește sociologi de renume atât din România, cât și din străinătate, creând un cadru ideal pentru dialog și schimb de idei. Printre invitații internaționali se numără Jan Fuhse de la Universitatea din Leipzig, Raffaele Vacca de la Universitatea din Milano și Isidro Maya Jariego de la Universitatea din Sevilia, fiecare aducând perspective noi și îmbogățind discuțiile despre sociologia modernă.
Lipsa mediatizării: o problemă persistentă
Deși tema conferinței este una de actualitate, care abordează complexități ale societății moderne, nivelul de mediatizare al evenimentului este surprinzător de redus. Această lipsă de vizibilitate nu doar că subminează impactul pe care un astfel de eveniment îl poate avea în rândul comunității academice și a publicului larg, dar ridică și întrebări despre prioritățile media actuale, adesea concentrată pe subiecte de moment, în detrimentul unor discuții academice de profunzime.
Ce ne facem, că unii mari sociologi nu se vor prezenta…
Conferința „Intersections 2024″ este un exemplu clar că în România se întâmplă evenimente de înaltă ținută intelectuală, care merită mai multă atenție și recunoaștere. Este un apel către toți cei interesați de dinamica socială contemporană să sprijine și să promoveze astfel de inițiative, pentru a asigura că sociologia, ca domeniu esențial pentru înțelegerea lumii în care trăim, își menține relevanța și impactul.
Disprețuiți profund în anii electorali…
În anii electorali, sociologia și sondajele de opinie din România se confruntă adesea cu critici severe. Aceste perioade, marcate de lupte politice intense, aduc în prim-plan acuzații legate de manipularea electoratului prin intermediul sondajelor. Fie că este vorba de interpretarea tendențioasă a datelor sau de prezentarea selectivă a rezultatelor, sondajele pot deveni arme în mâinile partidelor politice, fiind folosite pentru a influența percepția publică despre candidați sau pentru a stabiliza sau submina încrederea în anumite figuri politice.
Roata olarului electoral
Această practică de a utiliza sondajele de opinie nu doar pentru a măsura, ci și pentru a modela opinia publică, ridică semne de întrebare serioase cu privire la etica și integritatea procesului electoral. Devenind subiect de dezbatere, sociologia electorală este adesea discreditată, văzută ca o unealtă a manipulării mai degrabă decât un instrument de analiză obiectivă. Astfel, în loc să servească drept un barometru neutru al stării societății, sondajele de opinie sunt percepute ca fiind parte din jocurile de putere politice, contribuind la o atmosferă de scepticism și cinism în rândul electoratului.
Practici sociologice profund detestabile
Această situație este problematică nu doar pentru percepția publică asupra sociologiei, ci și pentru democrația în sine, care se bazează pe informație veridică și transparentă pentru a funcționa corect. Manipularea sondajelor și folosirea lor ca instrumente de campanie subminează încrederea în procesele democratice și îi îndepărtează pe cetățeni de la participarea conștientă și informată la viața civică.